La 15 ani de la inaugurare, Podul Basarab a intrat în sfârșit în legalitate administrativă în acest an. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat în această săptămână că procedura de recepție a fost finalizată, iar lucrările de reabilitare și punere în siguranță vor începe în această vară. Podul a costat de aproximativ 240 de milioane de euro, utilizat zilnic de sute de mii de oameni, care nu a fost recepționat niciodată după inaugurarea din 2011.
Lucrările de reabilitare a Podului Basarab au început astăzi. Circulația tramvaielor a fost suspendată, iar din 29 iunie traficul rutier va fi restricționat pe câte o bretea, circulația desfășurându-se în ambele sensuri pe partea rămasă deschisă. Restricțiile vor dura până în septembrie.
Potrivit lui Ciprian Ciucu, principalul motiv pentru care recepția nu a putut fi făcută a fost lipsa documentației originale a investiției. Primarul a explicat că documentele au fost ridicate în original de DNA în cadrul unor investigații și nu au mai fost disponibile ani la rând pentru procedura administrativă necesară preluării oficiale a lucrării.
„Nu am făcut recepția pentru că nu aveam documentele. De ce nu le mai aveam? Că le luase DNA-ul. Le-am dat în original și ani de zile nu au putut să facă recepția. Dar am depășit acest moment, am negociat”, a declarat edilul.
În perioada construirii și imediat după inaugurare au existat mai multe verificări ale DNA și ale altor instituții privind majorarea costurilor proiectului, actele adiționale și procedurile de achiziție. În presă, în perioada 2009-2014, au apărut informații despre ridicarea unor documente de la Primăria Capitalei și de la Administrația Străzilor, însă multe dintre aceste anchete nu s-au finalizat cu rechizitorii publice.
Cine a construit Podul Basarab
Podul Basarab este una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură urbană realizate în România după 1990. Proiectul a fost inițiat în perioada în care Traian Băsescu era primar general, lucrările au început în 2006, în mandatul lui Adriean Videanu, iar inaugurarea a avut loc în iunie 2011, în mandatul lui Sorin Oprescu.
Construcția a fost realizată de asocierea formată din companiile Astaldi din Italia, devenită între timp Webuild, și FCC Construcción din Spania. Cele două companii au proiectat și executat lucrarea, care la momentul inaugurării era prezentată drept unul dintre cele mai mari poduri hobanate din Europa și cea mai importantă investiție rutieră a Bucureștiului. Costul final a ajuns la aproximativ 240-255 milioane de euro, aproape dublu față de estimările inițiale făcute la lansarea proiectului.
Pasajul are aproape doi kilometri lungime, o lățime de aproximativ 44 de metri și este susținut de piloni de 84 de metri înălțime. Construcția a schimbat radical circulația între zona Grozăvești și Piața Victoriei, devenind unul dintre cele mai importante noduri de trafic din Capitală.
Cum a fost posibil să nu existe mentenanță timp de 15 ani
Problema cea mai gravă nu a fost lipsa recepției în sine, ci consecințele acesteia. În absența recepției, podul nu a fost preluat oficial în administrare, iar lucrările de întreținere și reabilitare au devenit aproape imposibil de realizat din punct de vedere juridic și contractual.
Ciprian Ciucu a explicat că nici constructorul și nici Primăria Capitalei nu au asigurat mentenanța în ultimii 15 ani tocmai pentru că investiția nu era recepționată. În consecință, structura s-a degradat progresiv, iar numeroase componente au ajuns într-o stare avansată de uzură. Primarul a precizat că municipalitatea va suporta acum costurile degradărilor produse de lipsa întreținerii, în timp ce constructorul va remedia deficiențele care țin de execuția inițială.
Faptul că pasajul nu era recepționat a însemnat, practic, că nimeni nu avea responsabilitatea legală clară de a realiza lucrări majore de reabilitare. Astfel, una dintre cele mai importante construcții ale Capitalei a rămas ani întregi într-o zonă gri administrativă.
Un pod de 240 de milioane de euro ajuns în paragină
Consecințele s-au văzut cu ochiul liber. În ultimii ani, Podul Basarab a acumulat probleme care ar fi trebuit rezolvate prin lucrări periodice de întreținere.
Scările rulante nu au mai funcționat, elementele metalice au fost afectate de coroziune, sistemul de evacuare a apelor pluviale s-a degradat, rosturile de dilatație au început să cedeze, iar balustradele și structurile auxiliare au fost afectate de rugină. În anumite zone au apărut infiltrații și degradări ale betonului. În 2024, o bucată de beton desprinsă de pe pasaj a căzut peste un autoturism aflat pe Calea Griviței, readucând în atenția publică starea construcției.
Recent, Primăria Capitalei a descris situația pasajului drept una alarmantă: structură ruginită, elemente care atârnă, fisuri la unele componente din beton, instalații nefuncționale, lifturi și scări degradate, precum și o stare generală de paragină.
Podul a intrat în reperații
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat astăzi începerea efectivă a lucrărilor de reabilitare a Pasajului Basarab, prima intervenție majoră asupra construcției de la inaugurarea sa din 2011.
Potrivit informațiilor publicate de edil și de Primăria Municipiului București, de la 20 iunie circulația tramvaielor pe pasaj este suspendată pentru a permite scoaterea de sub tensiune a liniilor de contact și desfășurarea lucrărilor în condiții de siguranță. În prima etapă, până la 29 iunie, traficul rutier nu va fi afectat.
Ulterior însă, între 29 iunie și 31 iulie, una dintre bretelele pasajului va fi închisă complet, iar circulația auto se va desfășura în ambele sensuri pe cealaltă bretea, cu câte o bandă alocată fiecărui sens de mers. În luna august, restricțiile se vor muta pe cealaltă parte a pasajului, iar traficul va fi reorganizat după același principiu.
Potrivit lui Ciprian Ciucu, măsura este necesară pentru a permite executarea lucrărilor de consolidare, înlocuirea rosturilor de dilatație, refacerea sistemului de evacuare a apelor pluviale și remedierea degradărilor acumulate în cei 15 ani în care pasajul nu a beneficiat de mentenanță. Municipalitatea estimează că cele mai importante restricții vor dura până la începutul lunii septembrie, când traficul ar urma să revină aproape de normal, urmând ca până la sfârșitul anului să fie finalizate toate lucrările de reabilitare.
