România rămâne o destinație dorită de investitori, dar eficiența economiei este limitată de creșterea slabă, de inflația ridicată și de un mediu fiscal imprevizibil, arată Raportul privind Climatul de Investiții 2026, publicată în septembrie de Departamentul de Stat al SUA. Documentul descrie o țară cu avantaje clare, dar cu vulnerabilități macroeconomice persistente.
Economia a crescut cu mai puțin de 1% atât în 2024, cât și în 2025, față de 2,5% în 2023. Inflația a urcat de la 5,6% în 2024 la 7,3% în 2025 și rămâne peste ținta Băncii Naționale a României. Raportul atrage atenția asupra „deficitelor gemene”, bugetar și de cont curent. Medierea dintre ele, spune documentul, o fac măsurile de consolidare fiscală și prioritățile schimbătoare ale coalițiilor, care fac mediul de afaceri mai puțin predictibil.
Fondurile europene, miza principală
Creșterea pe termen mediu depinde de absorbția banilor UE. România poate primi până la 77 de miliarde de euro (circa 88 de miliarde de dolari) până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro din PNRR. Implementarea rămâne însă dificilă din cauza capacității administrative limitate, a birocrației și a ritmului lent, iar toate jaloanele și cererile de plată trebuiau finalizate până în august 2026 pentru a evita pierderea fondurilor. Raportul notează și că rambursarea cheltuielilor eligibile este adesea foarte lentă, iar instituțiile publice suferă de lipsă de personal.
Taxe și legislație în schimbare
Potrivit unui sondaj Eurobarometru citat de raport, 96% dintre oamenii de afaceri români văd nivelul taxelor drept o problemă, 91% schimbările rapide de legislație și 84% complexitatea procedurilor administrative. Sectorul energetic este descris ca fiind deosebit de vulnerabil: plafonarea prețurilor, taxa pe profitul suplimentar și, din aprilie 2025, taxa pe construcții speciale de 0,5% au fost adoptate, în bună parte, cu puțină consultare publică și fără evaluări de impact. Statul rămâne, în plus, restant la rambursarea unor facilități fiscale promise unor companii străine.
Rata șomajului a fost de 6,0% în 2025, iar populația activă de 8,2 milioane de persoane. Rata de ocupare a fost de 69% în aprilie 2026, față de ținta de 75% pentru 2027. Povara fiscală asupra muncii este de circa 42,8%, peste media europeană de 38,6%, iar aproximativ 2,4 milioane de români lucrează în alte state UE. Lipsa specialiștilor în IT și sănătate se adâncește, iar salariul minim a crescut cu 23% între decembrie 2023 și decembrie 2025.
Statul ca antreprenor: multe companii, rezultate slabe
Oficiali citați de raport vorbesc despre peste 1.500 de companii de stat, multe cu pierderi istorice de circa 14 miliarde de lei. Numirile discreționare și consiliile interimare le-au afectat eficiența, iar guvernele succesive au distribuit dividendele întreprinderilor profitabile pentru a acoperi buget. Privatizarea a încetinit din 2014, cu excepția listării Hidroelectrica din 2023, cea mai mare din istoria Bursei de Valori București. În achizițiile publice, raportul semnalează un nivel ridicat al ofertelor unice și al atribuirilor directe, semn al unei concurențe insuficiente.
Sectorul bancar este descris ca stabil, bine provizionat și profitabil față de media europeană: rata creditelor neperformante de 2,69%, solvabilitate de 23,66% și rentabilitate a capitalului de 18,38% la sfârșitul lui 2025. Transferul liber al profiturilor și lipsa restricțiilor la convertirea și repatrierea fondurilor completează tabloul unui mediu financiar deschis.
Ce atrage investitorii
Raportul enumeră o piață de aproximativ 19 milioane de consumatori, o forță de muncă educată și cu costuri competitive, poziția strategică și apartenența la UE și NATO, cu oportunități în IT, industria auto, energie, apărare, producție, industria alimentară, sănătate și servicii financiare. Nu există limite pentru participarea străină în firme comerciale și nici cerințe de localizare a datelor sau de performanță. Energia rămâne un pol de interes, cu proiectele nucleare de la Cernavodă (reactoarele 3 și 4), reactoarele modulare mici și gazele din Neptun Deep, cu producție programată pentru 2027. Din martie 2026, pragul pentru verificarea investițiilor străine în sectoare strategice a fost ridicat la 5 milioane de euro, de la 2 milioane.
România a încheiat evaluările a 24 din 25 de comitete OECD necesare pentru aderare, dar documentul consideră climatul investițional „mixt” și recomandă investitorilor o analiză atentă prealabilă. Apropierea de nivelul de venit și productivitate al UE continuă, însă deficitele gemene, birocrația și instabilitatea legislativă rămân frâne.
