Vasul Royad Mammadov, care s-a scufundat astăzi, luni – 5 octombrie, după ce ar fi fost lovită de două drone în apropierea platformei Pescăruș din Marea Neagră, navigase în ultimele luni între Turcia, România și Ucraina. Datele publice de monitorizare indică o plecare din Sinop, o escală la Sulina și sosirea în portul ucrainean Ismail pe 5 septembrie. Petrom susține, printr-un comunicat de presă, că operațiunile platformei Pescăruș nu au fost afectate de incident.
Incidentul s-a produs în apropierea platformei Pescăruș, operată de OMV Petrom. Potrivit informațiilor obținute de NewsCenter.ro, nava Royad Mammadov ar fi fost lovită de două drone. Originea dronelor nu mai poate fi identificată în urma exploziei.
Nava atacată de două drone
Însă, ținând cont de istoricul navei scufundate și de faptul că anterior a realizat o cursă între Turcia și Ucraina, via România, cel mai probabil dronele ar fi fost rusești, conform informațiilor obținute de NewsCenter.ro de la anchetatorii care sunt în zonă și de reprezentanții portuari.
La bord a izbucnit un incendiu, iar autoritățile române au declanșat o operațiune de căutare și salvare. Relatările inițiale plasau nava la aproximativ nouă mile marine sud-est de platformă.
Poliția de Frontieră a confirmat ulterior scufundarea navei și a anunțat că 11 membri ai echipajului au fost salvați, iar două persoane au fost găsite decedate. Persoanele rănite au fost preluate cu elicopterul Inspectoratului General de Aviație pentru asistență medicală.
În comunicatul oficial, incidentul este localizat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 30 de mile marine sud de Sfântu Gheorghe. Documentul menționează incendiul și intervenția salvatorilor, fără să stabilească numărul ori originea dronelor.
Din Turcia, prin Sulina, spre portul ucrainean Ismail
Royad Mammadov era o navă de mărfuri generale, de circa 140 de metri lungime, care putea transporta cereale, îngrășăminte și alte mărfuri uscate. Avea un tonaj brut de 5.684 GT, indicator al volumului interior, și un port brut de 6.933 de tone, reprezentând capacitatea totală de încărcare, inclusiv combustibilul și proviziile. Era relativ mică în transportul maritim, dar mare pentru navigația pe Dunăre.
Evidențele consultate atribuie proprietatea navei societății MG Shipping 5 Co Ltd, administrarea comercială firmei Spring Marine Denizcilik ve Ticaret Ltd Ști, iar managementul ISM, privind siguranța exploatării, companiei Palmali Gemicilik ve Acentelik.
Istoricul public afișat de platforma Maritime Optima permite reconstituirea unei succesiuni de escale înaintea incidentului. Nava Royad Mammadov apare în portul Sinop, din Turcia, cu sosire pe 23 iulie 2026, la 11:00 UTC, și plecare pe 18 august, la 10:43 UTC.
Următoarea escală afișată este Sulina, unde platforma înregistrează sosirea pe 21 august, la 09:04 UTC, și plecarea pe 5 septembrie, la 07:08 UTC. În aceeași zi, la 13:13 UTC, nava apare ca sosită la Ismail – Izmail în bazele internaționale -, în Ucraina. Acest istoric documentează traseul Sinop–Sulina–Ismail, fără să precizeze încărcătura pentru fiecare etapă.
Escalele din România apar și sub numele anterioare
La momentul incidentului, destinația declarată pe VesselFinder era Ravenna, Italia, cu sosire estimată pentru 12 octombrie.
Aceeași platformă indica Ismail drept ultimul port, cu plecare pe 18 septembrie. Bazele AIS consultate afișează date diferite pentru plecarea din Ucraina.
Legăturile navei cu România precedă actuala denumire. Numărul IMO 9356969, care permite identificarea aceleiași nave după redenumire, apare atât pentru Royad Mammadov, cât și pentru numele anterioare Angora 4 și Mir Jalal Pashayev. VesselFinder consemnează denumirea Royad Mammadov din aprilie 2026.
În ianuarie 2026, VesselTracker relata că Angora 4 sosise la Constanța dinspre Amsterdam pe 8 ianuarie și se afla încă în port pe 12 ianuarie.
Pamali din Turcia, operatorul navei, transportă mărfuri din Ucraina și anunțase un acord cu Potoky
Evidențele consultate atribuie proprietatea navei societății MG Shipping 5 Co Ltd, administrarea comercială firmei Spring Marine Denizcilik ve Ticaret Ltd Ști, iar managementul ISM, privind siguranța exploatării, companiei Palmali Gemicilik ve Acentelik.
Spring Marine și Palmali sunt indicate în Turcia. Pentru MG Shipping 5 există o diferență între surse: baza oficială ucraineană GUR menționează Liberia, în timp ce MagicPort prezintă compania ca fiind stabilită în Turcia, cu adresă de contact la Spring Marine, în Istanbul.
Într-un interviu Reuters publicat pe 12 decembrie 2023, conducătorul grupului Palmali, Mübariz Mansimov, declara că societățile grupului transportau ulei de floarea-soarelui și cereale din Ucraina, în special din porturile dunărene, și livrau motorină către această țară.
Mansimov anunța atunci un acord de exclusivitate cu traderul ucrainean Potoky pentru 2024 și intenția de extindere a operațiunilor. Aceste declarații documentează relațiile comerciale ale grupului la acel moment; ele nu stabilesc cine deținea încărcătura navei Royad Mammadov în cursa încheiată prin scufundare.
Nava, construită în 2006, avea aproximativ 140 de metri lungime și naviga sub pavilionul Saint Kitts și Nevis.
OMV Petrom susține că activitatea de pe platforma Pescăruș nu a fost afectată
Reprezentanții companiei OMV Petrom precizează că incidentul în urma căruia nava Royad Mammadov s-a scufundat în Marea Neagră s-a produs la distanță de platforma Pescăruș și nu a afectat operațiunile sau siguranța personalului. Platforma funcționează normal, iar compania afirmă că lucrează cu autoritățile române, inclusiv cu instituțiile din domeniul securității naționale, pentru protejarea infrastructurii energetice offshore.
„Incidentul s-a produs la distanță de platforma Pescaruș și nu a afectat în niciun fel operațiunile sau siguranța personalului. Platforma funcționează normal”.
„Colaborăm îndeaproape cu autoritățile române, inclusiv cu instituțiile relevante din domeniul securității naționale, pentru a asigura un cadru adecvat de protecție, monitorizare și intervenție pentru infrastructura energetică offshore din Marea Neagră”.
„Această cooperare vizează prevenirea, supravegherea și intervenția în situații de urgență, în conformitate cu practicile naționale și internaționale”.
„Infrastructura energetică se află în zona economică exclusivă (ZEE) a României, iar România face parte din NATO. Monitorizăm atent situația, iar, în tot acest timp, siguranța oamenilor noștri și integritatea operațiunilor noastre rămân prioritățile noastre principale”.
