Noul plan de urgență pentru a crește nivelul Dunării la Cernavodă. Baraje din nave, pontoane și pompe uriașe pentru a asigura apa necesară centralei nucleare

Proiectul publicat în Monitorul Oficial prevede măsuri de urgență pentru menținerea în siguranță a producției de energie la Cernavodă, pe fondul nivelului redus al Dunării. AFDJ estimează o creștere de la -246 la -233 cm în 72 de ore, insuficientă însă pentru atingerea reperului de -229 cm aferent Reactorului 2.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat un sistem de intervenție în trei etape pentru asigurarea apei necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în condițiile în care nivelul Dunării rămâne critic. Planul prevede amplasarea unor nave sau barje pe o lungime de aproximativ 600 de metri, construirea unei închideri din pontoane și hidrobaraje și, în ultimă instanță, blocarea temporară cu anrocamente a unei secțiuni de 170 de metri.

Măsurile sunt cuprinse în Hotărârea CNSU nr. 22 din 1 septembrie 2026, publicată miercuri, 2 septembrie 2026, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 741. Documentul este o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, semnată de premierul Ilie-Gavril Bolojan, în calitate de președinte al CNSU.

Decizia a fost luată în timpul stării de alertă declarate din cauza scăderii producției de energie electrică pe fondul situației hidrometeorologice și prelungite ulterior prin Hotărârea CNSU nr. 21/2026.

Nivelul Dunării rămâne critic la Cernavodă

Hotărârea are la bază raportul tehnic al Administrației Naționale „Apele Române” din 30 august și măsurătorile efectuate între 27 și 30 august în sectorul Bala-Dunărea Veche-Cernavodă-Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Specialiștii au constatat că regimul hidrologic din zona Cernavodă rămâne critic, iar capacitatea de tranzitare a apei pe Dunărea Veche este limitată de configurația albiei și de pragurile cu adâncime redusă. Prognozele indică o recuperare lentă a nivelului, fără revenirea rapidă la o situație hidrologică sigură.

Dunărea ar urma să crească ușor la Cernavodă. Potrivit AFDJ (Administrația Fluvială a Dunării de Jos), nivelul măsurat pe 2 septembrie era de -246 cm, în urcare cu patru centimetri. Prognoza indică -241 cm după 24 de ore, -237 cm după 48 de ore și -233 cm după 72 de ore, urmată de stagnare și apoi de o scădere la -235 cm.

Așadar, chiar și în punctul maxim prognozat, nivelul rămâne cu patru centimetri sub cota de -229 cm, indicată drept reper critic pentru Reactorul 2. Pentru Reactorul 1 nu a fost comunicată public o cotă hidrometrică distinctă și direct comparabilă. Unitatea 1 a fost oprită preventiv la sfârșitul lunii iulie, când debitul Dunării coborâse la aproximativ 1.630 metri cubi pe secundă.

Nivelurile AFDJ nu trebuie confundate cu valoarea de 1,58 metri dMB măsurată direct în bazinul de aspirație al centralei, folosită în procedurile tehnice ale CNE Cernavodă.

Nave și barje pe o lungime de 600 de metri

Autoritățile au analizat inițial construirea unui dig scurt (epiu) de aproximativ 150 de metri la Cernavodă, însă simulările au arătat că acesta ar dirija local curentul către Canalul Dunăre-Marea Neagră fără să ridice suficient nivelul apei. Extinderea structurii la 450 de metri ar necesita prea mult timp și ar putea produce riscuri hidromorfologice.

Prima etapă a intervenției presupune reducerea temporară și controlată a secțiunii prin care curge apa pe Dunărea Veche. Pentru aceasta, autoritățile vor amplasa progresiv nave sau barje încărcate până la pescajul stabilit de specialiști, pe un aliniament de aproximativ 600 de metri.

Scopul este producerea unui remuu local și dirijarea unei cantități suplimentare de apă către intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și canalul care alimentează Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă.

Amplasarea navelor va fi făcută în baza unui plan tehnic care va stabili poziția, distanțele, pescajul, sistemele de amarare și spațiile libere pentru curgerea apei. Înainte de fiecare operațiune vor fi verificate adâncimea, viteza curentului, stabilitatea navelor și riscul de eroziune a albiei.

Prima etapă va fi declanșată dacă nivelul apei în bazinul de aspirație al centralei ajunge la sau scade sub pragul preventiv de 1,58 metri dMB (unei cote AFDJ de aproximativ -246 cm). Autoritățile urmăresc obținerea și menținerea unei creșteri a nivelului cu aproximativ zece centimetri față de evoluția naturală.

Pontoane, hidrobaraje și anrocamente

Dacă barjele nu produc efectul necesar sau nivelul apei revine la pragul de 1,58 metri, va fi activată etapa a doua. Aceasta presupune realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje, pe o secțiune de aproximativ 170 de metri în zona canalului de legătură spre centrala nucleară.

Sistemul va fi instalat progresiv și va funcționa împreună cu pompe de mare capacitate. Hidrobarajele vor avea un sistem de ancorare distribuit și redundant, dimensionat în funcție de forța reală a apei.

Dacă hidrobarajele cedează, nu pot fi instalate sau nu pot fi menținute în siguranță, autoritățile au pregătit și o soluție de ultimă rezervă: închiderea temporară și mecanizată a secțiunii respective cu anrocamente, adică blocuri mari de piatră.

În paralel, vor continua operațiunile de dragaj aprobate de comitetul interministerial constituit pentru asigurarea apei de răcire necesare reactoarelor actuale și viitoare de la Cernavodă.

Până la opt pompe de câte trei metri cubi pe secundă

Apele Române și Nuclearelectrica trebuie să contracteze și să mobilizeze un sistem independent de pompare de mare capacitate. Configurația stabilită prin hotărâre cuprinde între patru și opt pompe, fiecare având un debit nominal de aproximativ trei metri cubi de apă pe secundă sau performanțe echivalente.

Cel puțin patru pompe trebuie să poată fi instalate în maximum patru zile de la activarea contractului, iar sistemul complet trebuie să devină disponibil în cel mult șapte zile.

Centrala de la Cernavodă va asigura combustibilul și resursele necesare pentru cel puțin două săptămâni de funcționare continuă a motopompelor implicate în intervenție. Mobilizarea trebuie făcută înainte ca nivelul apei să ajungă la cota de 1,45 metri dMB.

Pentru instalarea pompelor vor putea fi amenajate drumuri temporare, rampe și zone de lucru, precum și două praguri de sprijin pentru pontoane, pe lungimi de aproximativ 30-40 de metri pe fiecare mal.

Armata va interveni cu nave, geniști și scafandri

Ministerul Apărării Naționale va sprijini operațiunea prin măsurători topobatimetrice, hidrografice și geodezice. Armata va pune la dispoziție capabilități navale și de geniu, platforme și poduri de pontoane și va participa cu scafandri la instalarea, stabilizarea și retragerea hidrobarajelor.

În cazul atingerii pragului critic, Ministerul Transporturilor, Administrația Canalelor Navigabile, Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Autoritatea Navală Română vor putea restricționa sau opri temporar navigația și ecluzările pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și pe sectoarele afectate ale Dunării Vechi.

Procedurile trebuie pregătite din timp, astfel încât intervenția să nu fie întârziată de formalitățile administrative. Armata a mai intervenit și în acțiunile de a bloca o parte din debitul care intra pe Brațul Bala care duce spre Borcea, așa cum a mai scris NewsCenter.ro.

Lucrările vor fi plătite inclusiv din Fondul de rezervă

Hotărârea propune ca lucrările realizate de Apele Române să fie finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului cu bani din Fondul de rezervă al Guvernului. Celelalte instituții și companii implicate vor suporta cheltuielile din bugetele proprii și din alte surse legal constituite.

Achizițiile pentru lucrări, produse și servicii vor fi făcute în baza Legii achizițiilor publice, inclusiv prin procedurile permise în situații de forță majoră sau extremă urgență, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Măsurile nu vor fi aplicate toate simultan. Trecerea de la o etapă la alta va fi decisă în funcție de nivelul apei, efectul hidraulic obținut și siguranța intervenției. Fiecare decizie va trebui consemnată în documente operative asumate de instituțiile responsabile.