Creșterea traficului feroviar de cereale din Ucraina spre Portul Constanța pune în discuție atât capacitatea infrastructurii, cât și interesele comerciale ale transportatorilor. Potrivit AgroInvestigații.ro, grupul Grampet, controlat de Gruia Stoica, este principalul operator al acestor transporturi. La negocierile româno-ucrainene a participat secretarul de stat Ionel Scrioșteanu, prezent anterior la evenimente ale grupului.
Discuțiile din 5 octombrie au vizat menținerea unui flux de șase perechi de trenuri pe zi și creșterea la zece, după accelerarea lucrărilor la infrastructura feroviară și portuară românească. Ministrul ucrainean Mykola Kalashnyk a anunțat că s-a discutat despre „acordarea de prioritate mărfurilor ucrainene”, potrivit publicației specializate CFTS.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a negat însă existența unei decizii care să prioritizeze cerealele străine în defavoarea celor românești, într-o postare din 7 octombrie.
Transporturi de milioane de dolari
Potrivit datelor citate de AgroInvestigații.ro, transportul feroviar al unei tone de grâu sau porumb din Ucraina până la Constanța costă aproximativ 120 de dolari. Peste 50 de dolari acoperă transportul pe teritoriul României.
La acest tarif, 100.000 de tone înseamnă servicii de aproximativ 12 milioane de dolari. Suma reprezintă valoarea transportului, nu profitul operatorilor, și nu poate fi atribuită integral unei singure companii.
Grampet a investit 10 milioane de euro în terminalul de la Dornești, Suceava, inaugurat în 2024. Acesta permite transferarea cerealelor din vagoanele cu ecartament larg, folosite în Ucraina, în cele cu ecartament normal din România. Capacitatea anunțată este de trei milioane de tone anual, cu operarea simultană a opt vagoane ucrainene și opt românești.
Dornești este una dintre rutele disponibile. Informațiile prezentate nu arată că toate trenurile incluse în ținta de zece perechi zilnice vor trece prin terminalul Grampet.
Scrioșteanu și aparițiile alături de Gruia Stoica
Ionel Irinel Scrioșteanu a reprezentat partea română la întâlnirea din Constanța. Agenția ucraineană pentru Reconstrucție a confirmat discuțiile, care au inclus transportul feroviar, logistica dunăreană și infrastructura de frontieră.
Secretarul de stat a participat și la inaugurarea terminalului Dornești. În decembrie 2024, a fost prezent alături de Gruia Stoica la proba unei locomotive modernizate de Reloc Craiova, companie din Grampet. Reloc avea un contract de 91,1 milioane de euro, finanțat prin PNRR, pentru modernizarea a 19 locomotive CFR Călători. Participarea demnitarului nu demonstrează implicarea sa în atribuirea contractului.
AgroInvestigații.ro precizează că nici Scrioșteanu, nici Stoica nu au răspuns, până la publicare, întrebărilor privind relația lor în afara întâlnirilor oficiale.
Scrioșteanu a devenit secretar de stat în noiembrie 2019, după o carieră în administrația Ilfovului. În 2021, a fost reconfirmat prim-vicepreședinte al PNL Ilfov, organizația condusă de Hubert Thuma.
Fermierii reclamă întârzieri, ministerul invocă probleme de coordonare
Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, avertizează că exporturile trebuie făcute rapid, înaintea intrării pe piață a recoltei din emisfera sudică.
„S-a exportat 8 milioane de tone, dar mai sunt de exportat încă pe atât. Deja sunt blocaje și fermierii riscă să rămână cu marfa nevândută”, a declarat acest.
Conform datelor citate de publicație, exporturile de cereale prin Constanța au ajuns în 2026 la circa nouă milioane de tone, dintre care aproximativ 900.000 din Ucraina și Republica Moldova. Cerealele străine expediate mai departe pe mare nu reprezintă automat importuri destinate pieței românești.
Miruță a prezentat pentru septembrie 300 de garnituri intrate în port, dintre care 49 cu cereale ucrainene, adică 16,3%. El susține că există capacitate suplimentară, iar problema principală este coordonarea.
Fermierii din Bucovina au semnalat întârzieri la preluarea trenurilor, probleme de infrastructură și lipsă de locomotive și personal. Un director al Administrației Porturilor Maritime, citat fără nume de AgroInvestigații.ro, susține că dificultatea este descărcarea mărfurilor și respinge ideea favorizării fermierilor ucraineni. El pune blocajele și pe seama războiului și a atacurilor rusești asupra rutelor de transport.
Pentru 2026, COCERAL estima producția României de cereale și oleaginoase la 30,5 milioane de tone. În Ucraina, UGA estima 84,6 milioane de tone și un potențial de export de aproape 52 de milioane în sezonul 2026–2027, condiționat de funcționarea porturilor.
Datele statistice din spatele exportului de cereale
Producția României de cereale și oleaginoase era estimată de COCERAL la 30,5 milioane de tone pentru 2026.
În Ucraina, Asociația UGA estimează o recoltă de 84,6 milioane de tone de cereale și oleaginoase și un potențial de export de aproape 52 de milioane în sezonul 2026–2027, condiționat de funcționarea porturilor. Ultimele date statistice oficiale, din 2023, consemnează un export de 60% din cerealele din Ucraina prin România.
Reprezentanți portuari din Constanța susțin, pentru Agroinvestigatii.ro, că fermierii români ar trebui să fie mai echilibrați.
„Din 2022 și până acum, spun mereu că fermierii ucraineni sunt favorizați. Ceea ce clar nu e adevărat. În primul rând, acum problema nu este lipsa vagoanelor, ci faptul că nu pot fi descărcate. Traficul pe Dunăre este blocat, iar cel de pe Marea Neagră este sugrumat de dronele rusești. Și nava scufundată din Turcia era cu cereale”, ne-a transmis unul din directorii Administrației Porturilor Maritime SA, instituția care administrează Portul Constanța.
„Apoi, prețurile de pe piața cerealelor sunt datorate – și nu greșesc cu datorate – războiului din Ucraina. Ucraina și Rusia sunt cei mai mari producători și exportatori de cereale din zonă. Dacă aceste două state nu erau în război, puteau exporta, cred, o cantitate cel puțin dublă. Aruncau pe piață mai multe cereale, ceea ce făcea ca și prețurile cerealelor din România să fie de două ori mai mici. Așa că, în opinia mea, aceste lamentări anuale sunt exagerate. Recunosc, sunt probleme, poate exportul nu se face așa rapid, dar de vină e războiul, nu faptul că statul român îi ajută pe fermierii din Ucraina. Dar fermierii români au și de câștigat de pe urma războiului: sunt plătiți la prețuri, cred eu, duble, fără să fiu un expert în comerțul cu cereale”, ne-a mai spus acesta.
Pe Euronext, la 8 decembrie 2020, grâul cu scadența decembrie costa 209,25 euro/tonă, iar porumbul cu scadența ianuarie, 188 euro/tonă.
După invazie, maximele din 2022 au ajuns la aproximativ 450, respectiv 420 euro/tonă. La 2 octombrie 2026, cotațiile erau 241,25 euro pentru grâu și 268,25 euro pentru porumb, pe contractele decembrie, respectiv noiembrie.
