Luca Niculescu pregătește reorganizarea companiilor de stat împreună cu Marian Neacșu până la 1 martie 2027

Premierul Luca Niculescu

Premierul Luca Niculescu a înființat un comitet interministerial care va analiza restructurarea, fuziunea, reorganizarea sau dizolvarea companiilor de stat cu pierderi persistente, dar și modificarea remunerațiilor conducerilor acestora.

Comitetul este prezidat de premier și coordonat de viceprim-ministrul Marian Neacșu, ministrul Afacerilor Interne. Calendarul prevede prezentarea proiectului către Guvern până la 1 martie 2027. Acesta este termenul pentru examinarea și eventuala aprobare a proiectului, nu data la care toate reorganizările trebuie să fie încheiate.

Mecanismul este stabilit prin Decizia prim-ministrului nr. 480 din 20 noiembrie 2026, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 968. Documentul are la bază un memorandum aprobat în aceeași zi și este contrasemnat de secretarul general al Guvernului, Gabriel-Ciprian Ene.

Mandatul comitetului este mai larg decât reforma societăților comerciale: include eficientizarea aparatului administrativ central și teritorial, analiza instituțiilor cu atribuții suprapuse și reorganizarea structurilor de control. Pentru companiile de stat este prevăzută însă o direcție distinctă de analiză și de pregătire a măsurilor.

Calendar în cinci etape, până la 1 martie 2027

Decizia fixează următoarele termene:

Până la 15 decembrie 2026, comitetul trebuie să elaboreze și să transmită formularele standardizate pentru colectarea datelor. Informațiile vor fi centralizate, verificate și analizate până la 20 ianuarie 2027, etapă în care trebuie identificate opțiunile de reorganizare și principalele riscuri.

Proiectul actului normativ și documentele de fundamentare trebuie pregătite până la 1 februarie 2027. Consultarea publică, transparența decizională și avizarea au termen 20 februarie, iar până la 1 martie 2027 proiectul trebuie prezentat Guvernului spre examinare și, după caz, aprobare.

Calendarul privește pregătirea și aprobarea cadrului reformei, nu finalizarea reorganizării tuturor companiilor de stat. Decizia nu stabilește când trebuie încheiate efectiv restructurările, fuziunile sau dizolvările.

Acest calendar descrie pregătirea cadrului reformei. Nu fixează un termen unic pentru finalizarea fuziunilor, dizolvărilor sau restructurărilor fiecărei companii și nici nu precizează când s-ar produce eventualele modificări de personal.

Separat de textul deciziei, Marian Neacșu a anunțat public intenția ca proiectul să ajungă până la 1 martie la aprobarea Guvernului și la procedura parlamentară prin angajarea răspunderii Executivului.

Marian Neacșu coordonează activitatea și îl înlocuiește pe premier la reuniuni

Marian Neacșu are un rol explicit în mecanismul de lucru, prin funcția pe care o ocupă. Articolul 4 al deciziei stabilește că viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, „asigură coordonarea activității Comitetului și conduce reuniunile în absența prim-ministrului”.

Textul atribuie responsabilitatea funcției, fără să îl nominalizeze în articol. Ministerul Afacerilor Interne îl identifică pe Marian Neacșu drept titular al portofoliului, iar premierul a confirmat public colaborarea cu acesta.

„Este un comitet pe care îl voi prezida, unde vom lucra împreună cu domnul viceprim-ministru Marian Neacșu”, a declarat Luca Niculescu în debutul ședinței de Guvern din 20 noiembrie.

Distribuția responsabilităților este, așadar, următoarea: premierul prezidează comitetul, Neacșu îi coordonează activitatea și conduce reuniunile când premierul lipsește, iar Secretariatul General al Guvernului asigură coordonarea operațională și secretariatul tehnic.

Cu cine va pregăti Guvernul reforma

Din comitet fac parte toate ministerele, autoritățile și instituțiile publice care au structuri teritoriale, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Prim-Ministrului și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP.

Participarea AMEPIP este relevantă pentru componenta societăților de stat, deoarece analiza va include indicatorii de performanță și politicile de remunerare ale conducerilor.

Instituțiile sunt reprezentate la nivel de conducător, secretar general sau alte persoane cu funcții de conducere. În termen de zece zile de la intrarea deciziei în vigoare, acestea trebuie să transmită Secretariatului General al Guvernului reprezentanții titulari și supleanți, împreună cu datele lor de contact.

Fiecare instituție participantă trebuie să desemneze și un responsabil pentru furnizarea datelor și confirmarea acurateței acestora. Ministerele nu vor transmite numai liste de propuneri, ci documente motivate, estimări de impact și modificările legislative considerate necesare.

La lucrări pot fi invitați experți, parteneri sociali, reprezentanți ai structurilor asociative și ai altor instituții. Activitatea se va desfășura atât în reuniuni plenare, cât și în patru grupuri tematice, unul dedicat expres reorganizării companiilor de stat, performanței și remunerării conducerilor.

Companiile cu pierderi persistente pot ajunge la restructurare sau dizolvare

Pentru societățile la care statul este acționar unic ori majoritar, decizia stabilește trei direcții principale.

Prima privește firmele cu pierderi persistente. Situația lor trebuie analizată pe baza unor criterii unitare, pentru evaluarea opțiunilor de restructurare, fuziune, reorganizare sau dizolvare.

Nu este dispusă automat închiderea tuturor societăților pe pierdere. Comitetul trebuie să fundamenteze opțiunile și să evalueze consecințele fiecărei intervenții.

Decizia nu nominalizează companiile vizate, nu stabilește câți ani de pierderi sunt necesari pentru încadrare și nu prezintă o listă de firme care vor fi desființate.

A doua direcție privește companiile profitabile. Pentru acestea trebuie identificate măsuri legale de susținere a eficienței și rentabilității, cu verificarea prealabilă a regulilor privind concurența și ajutorul de stat.

Reforma nu se limitează astfel la societățile care consumă resurse pentru acoperirea pierderilor. Și performanța firmelor profitabile intră în analiză, în limitele mandatului stabilit.

Există însă o excepție importantă: societățile admise la tranzacționare pe o piață reglementată sunt excluse de la analizele comitetului. Pentru acestea, mecanismul instituit prin Decizia nr. 480 nu este aplicabil.

Salariile conducerilor vor fi analizate în raport cu performanța

A treia direcție vizează membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de supraveghere și ai directoratelor.

Comitetul va evalua indicatorii de performanță și politicile de remunerare. Printre variantele care trebuie examinate se află creșterea ponderii componentei variabile, corelate cu performanța, și stabilirea unor plafoane pentru componenta fixă.

În practică, direcția de analiză este ca o parte mai mare din remunerație să depindă de rezultatele obținute. Decizia nu stabilește însă nivelul viitoarelor plafoane, procentul componentei variabile sau o reducere salarială aplicabilă imediat.

Documentul cere respectarea cadrului legal, a contractelor și a principiilor guvernanței corporative. Prin urmare, simpla constituire a comitetului nu modifică automat contractele de mandat aflate în derulare.

Lasă un răspuns