Piața restaurantelor specializate în pizza din afara Bucureștiului este fragmentată, dar produce afaceri de zeci de milioane de lei în principalele centre urbane. Spre deosebire de Capitală, unde sunt concentrate lanțurile naționale și internaționale, în orașele mari domină operatorii locali, dezvoltați în jurul unei mărci cunoscute regional.
Afacerile cu pizza din marile orașe au crescut fără să depindă de notorietatea lanțurilor internaționale. În Cluj-Napoca, La Casa și Napoli Centrale au cumulat în 2025 venituri de aproape 43 de milioane de lei, iar în Iași, Mamma Mia, Zano și Magic Pizza au depășit împreună acest nivel. Pizza San Marco și Pizza Konak au realizat în Constanța circa 36,3 milioane de lei, în timp ce Casa Thalia și La Pizza Napoletana au adunat peste 20 de milioane de lei la Timișoara.
Cele mai mari firme analizate din Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Timișoara, Arad, Oradea și Bacău cumulează venituri de peste 186 de milioane de lei. Suma este orientativă și nu reprezintă valoarea integrală a pieței din afara Capitalei. Selecția nu cuprinde toate pizzeriile, iar în cazul restaurantelor cu meniuri mixte, cifra de afaceri nu poate fi atribuită exclusiv vânzărilor de pizza.
Geta Păduraru are, împreună cu familia sa, o mică pizzerie în Galați. Unul dintre motivele pentru care marile lanțuri nu se extind este, în opinia sa, limitarea la spații comerciale mari. „Marile rețele, de la pizzerii și alte produse de tip fast food, vor mall-uri sau spații comerciale mari. Nu au înțeles că în afara Capitalei, oamenii preferă mai mult o pizzerie cochetă decât un spațiu de mall. Sunt multe pizzerii locale care au venituri în orașe mici și medii venituri peste o pizzerie dintr-un mall bucureștean”, ne spune aceasta.
Meniuri mai extinse decât la lanțurile internaționale
În această categorie intră și Full House din Galați, un brand local vechi, dezvoltat în mai multe zone ale orașului și prezent inclusiv pe platformele de livrare. Oferta nu se limitează la pizza, ci include paste, preparate din carne și meniuri de tip fast-food, ceea ce permite atragerea unui public mai larg și distribuirea costurilor între mai multe categorii de produse.
Full House Galați este operat de Cremial SRL. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de 29,05 milioane de lei și un profit net de 555.033 de lei. Cremial SRL este deținută de Crina Mihovici, cu 90% din capitalul social, și Ștefan Prica, cu o participație de 10%, conform datelor ListaFirme.ro.
Succesul acestor afaceri vine, în primul rând, din adaptarea la gusturile locale. Meniurile sunt mai extinse decât cele ale pizzeriilor italiene clasice, porțiile sunt consistente, iar prețurile sunt calibrate la puterea de cumpărare din fiecare oraș. Livrarea le permite să deservească o piață mult mai mare decât capacitatea restaurantelor.
Un alt avantaj este vechimea. Brandurile locale au adunat clienți recurenți și sunt asociate cu orașul în care funcționează. Full House, de exemplu, apare de mulți ani în ghidurile comerciale din Galați, fiind prezentat ca restaurant, unitate fast-food și furnizor de catering.
Profiturile pizzeriilor din provincie
Datele financiare arată însă că veniturile mari nu garantează automat profituri pe măsură. Marjele diferă de la mai puțin de 2% la peste 15%. Câștigă mai ales operatorii care combină volumul comenzilor cu livrarea eficientă, meniurile diversificate, chirii mai mici decât în București și o relație directă cu publicul local.
Datele financiare din 2025 arată că trei dintre cele mai puternice piețe sunt Iași, Cluj-Napoca și Constanța. Firmele analizate din Iași au realizat împreună venituri de peste 43 de milioane de lei. Mamma Mia, un restaurant cu meniu mai larg decât pizza, a depășit 36 de milioane de lei, în timp ce Zano a ajuns la aproximativ 5 milioane de lei, iar Magic Pizza la 2,37 milioane de lei.
În Cluj-Napoca, La Casa a raportat o cifră de afaceri de 37,3 milioane de lei, iar Napoli Centrale, un operator mai mic și orientat către segmentul italian, a avut venituri de 5,58 milioane de lei. Împreună, cele două firme au depășit 42,8 milioane de lei. Diferența dintre ele arată că piața poate susține atât restaurante cu activități și meniuri diversificate, cât și concepte specializate.
Constanța și Timișoara
Constanța are, la rândul său, operatori locali puternici. Pizza San Marco a înregistrat afaceri de 30,6 milioane de lei și un profit net de 2,05 milioane de lei, corespunzător unei marje de aproximativ 6,7%. Pizza Konak a ajuns la 5,7 milioane de lei și la un profit de aproape 887.000 de lei. Marja sa, de circa 15,6%, este mai ridicată, ceea ce arată că un operator mai mic poate fi proporțional mai profitabil decât un restaurant cu un volum mult mai mare.
În Timișoara, firmele analizate au cumulat aproximativ 20,4 milioane de lei. Casa Thalia a realizat 19,09 milioane de lei, în timp ce La Pizza Napoletana a raportat 1,29 milioane de lei. Și aici se observă diferența dintre restaurantele mari, cu ofertă diversificată și capacitate ridicată, și pizzeriile de nișă.
În afara Bucureștiului nu există un singur brand dominant
Piețe locale importante există și în orașele de dimensiuni ceva mai reduse. Pizza 5 Colțuri din Arad a avut venituri de 18,84 milioane de lei, un profit de 355.734 de lei și 92 de angajați. Rezultă venituri de aproape 205.000 de lei pentru fiecare salariat, dar o marjă netă de numai 1,9%, semn că afacerea funcționează cu cheltuieli mari de personal și exploatare.
La Oradea, Due Fratelli, operat prin Mino Serv, a raportat afaceri de 17,08 milioane de lei și un profit de 474.703 lei, echivalentul unei marje de aproximativ 2,8%. În Bacău, Heaven’s Pizza a ajuns la 7,8 milioane de lei, cu un profit de 769.414 lei și 31 de angajați. Veniturile pe salariat au fost de aproximativ 252.000 de lei, iar marja netă s-a apropiat de 10%.
Datele indică totuși o caracteristică limpede: în afara Bucureștiului nu există un singur brand dominant. Piața este împărțită între lideri locali, construiți în jurul livrărilor, notorietății regionale și clienților recurenți. Dimensiunea nu garantează însă și profitabilitatea. Unele firme cu venituri de peste 15–30 de milioane de lei lucrează cu marje de numai 2–7%, în timp ce operatorii mai mici pot depăși o marjă de 10-15%.
