Curtea de Apel București a obligat Primăria Sectorului 6 să reevalueze oferta Bin Go-Blue Planet și a anulat descalificarea acesteia. Oferta, clasată prima după criteriul prețului, fusese eliminată deoarece bugetul anual de promovare, de 473.548,80 lei, ar fi acoperit doar pliantele și calendarele. Decizia avantaja asocierea de pe locul secund, Urban-Romprest-Mud Recycling.
Primăria Sectorului 6 a eliminat din licitația pentru concesionarea serviciului de colectare a deșeurilor oferta asocierii conduse de Bin Go Solutions, deși aceasta trecuse de etapa calificării și susținea că se afla pe primul loc după aplicarea criteriului „prețul cel mai scăzut”.
Motivul descalificării nu a privit capacitatea de a colecta și transporta deșeurile, ci modul în care ofertantul a bugetat campaniile de informare a populației, așa cum reiese dintr-o deciziei a Curții de Apel București în dosarul 3275/2/2026. În această cauza, firmele eliminate au contestat decizia primăriei și a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) care a menținut decizia administrației de sector într-un dosar de contestație.
Decizia instanței
Curtea de Apel București a admis plângerea formulată de Bin Go Solutions SRL împotriva Sectorului 6 al Municipiului București și Urban Grup Environment SRL și a schimbat în totalitate Decizia CNSC nr. 1494/C8/1396 din 12 mai 2026.
Instanța a admis contestația Bin Go Solutions, a anulat Raportul intermediar nr. 49737/31.03.2026, Comunicarea nr. 49910/31.03.2026 privind rezultatul evaluării tehnice și actele conexe.
Autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta asocierii Bin Go Solutions SRL – Blue Planet Services SA, conform considerentelor hotărârii.
Oferta trebuie reevaluată
Decizia civilă nr. 646/2026 este definitivă. Ea nu atribuie contractul asocierii Bin Go și nu elimină automat oferta asocierii conduse de Urban Grup Environment.
Efectul juridic este reluarea evaluării ofertei descalificate, fără ca Primăria să mai poată trata drept neconcludente explicațiile pentru aceleași motive înlăturate de instanță.
Conform informațiilor NewsCenter.ro obținute pe surse de la Primăria Sectorului 6, oferta Bin Go Solutions și Blue Planet Services era cea mai mică din această licitație. Aceste companii cu acționariat ascuns și forțează legislația spălării banilor sub ochii instituțiilor, așa cum a dezvăluit NewsCenter.ro, au avut o ofertă de 440 de milioane de lei pe an.
În schimb, oferta de pe locul doi, cea depusă de Urban-Romprest-Mud Recycling a avut o valoare de 446 de lei, așa cum reiese din informațiile NewsCenter.ro. Și firmele din această asociere sunt controversate, Urban SA a acumulat datorii de aproape un miliard de lei la bugetele publice, fără ca ANAF să facă o plângere penală. Mud Recycling este o firmă conectată de la Urban SA. Romprest este compania care asigură serviciul de salubritate din Sectorul 1, serviciu implicat în mai multe dispute.
Licitație pentru concesionarea colectării deșeurilor
Sectorul 6 al Municipiului București a lansat, prin anunțul de concesionare PC1003001 din 13 iunie 2025, procedura privind „Delegarea gestiunii prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, în Sectorul 6 al Municipiului București”.
La procedură a participat asocierea formată din Bin Go Solutions SRL, în calitate de lider, și Blue Planet Services SA. Potrivit susținerilor companiei, oferta a fost declarată admisă după verificarea criteriilor de calificare, după care a intrat în etapa evaluării propunerii tehnice.
Bin Go a mai susținut în instanță că oferta sa se afla pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Această poziție nu însemna însă automat câștigarea contractului, întrucât propunerea trebuia mai întâi declarată admisibilă din punct de vedere tehnic și financiar.
În timpul evaluării tehnice, Primăria Sectorului 6 a cerut mai multe explicații. Prima solicitare de clarificări a fost transmisă pe 12 ianuarie 2026, iar asocierea a răspuns patru zile mai târziu. O nouă solicitare a fost trimisă pe 29 ianuarie, răspunsul fiind înregistrat pe 4 februarie.
Conform documentelor citate în hotărârea instanței, majoritatea aspectelor tehnice ridicate de comisia de evaluare au fost lămurite. Disputa a rămas concentrată asupra unei singure componente: campaniile de informare, conștientizare și educare a locuitorilor în privința colectării separate a deșeurilor.
Ce obligații prevedea caietul de sarcini
Caietul de sarcini stabilea că viitorul operator trebuie să deruleze permanent campanii de informare și educare a utilizatorilor. Acestea trebuiau să privească regulile serviciului de salubrizare, folosirea recipientelor pentru colectarea separată și sancțiunile aplicabile celor care nu respectă regulile.
Campaniile urmau să înceapă încă din perioada de mobilizare, odată cu distribuirea echipamentelor de colectare, și să aibă caracter continuu pe parcursul fiecărui an.
Două obligații erau descrise în mod concret. Până la 10 decembrie, operatorul trebuia să realizeze și să distribuie fiecărei gospodării un calendar cu programul colectării separate pentru anul următor. Calendarul urma să includă perioadele de ridicare a deșeurilor reciclabile, biodeșeurilor, deșeurilor voluminoase, textile, periculoase și a altor categorii.
Până la 31 martie, operatorul trebuia să distribuie fiecărei gospodării un pliant cu rezultatele gestionării deșeurilor din anul anterior: cantitățile colectate separat, reciclate sau valorificate și modul în care au fost tratate.
Formularul pentru elaborarea propunerii tehnice cerea prezentarea modului de desfășurare a campaniilor, „inclusiv estimarea necesarului de resurse financiare și modul de asigurare a acestora”. Dacă ofertantul intenționa să folosească sponsorizări, trebuia să prezinte documente care să dovedească existența și disponibilitatea sponsorilor.
De aici a pornit disputa privind întinderea exactă a obligației. Primăria a interpretat cerința în sensul că trebuiau demonstrate resursele pentru toate acțiunile incluse voluntar în strategie. Bin Go a susținut că documentația nu impunea un deviz separat pentru fiecare canal sau activitate.
Un buget de promovare anual de 473.548,80 lei
Pentru materialele distribuite populației, asocierea a luat în calcul 8.645 de gospodării individuale și 188.667 de locuințe din blocuri, rezultând un total de 197.312 destinatari.
Oferta prevedea realizarea anuală a 197.312 calendare și a aceluiași număr de pliante informative. Costul calendarelor a fost calculat la 0,80 lei bucata, iar cel al pliantelor tipărite față-verso la 1,60 lei bucata. În total, cheltuiala anuală estimată era de 473.548,80 lei și urma să fie inclusă în tarifele serviciului de salubrizare.
Problema a apărut deoarece strategia tehnică nu se limita la cele două categorii de materiale. Asocierea propunea și realizarea sau utilizarea unui site, a paginilor de socializare, articole în presa scrisă și online, apariții TV, filme și spoturi de prezentare, conferințe de presă, întâlniri cu locuitorii, prezentări în școli și licee, concursuri, premii și recompense.
Primăria Sectorului 6 a cerut ca Bin Go să prezinte resursele financiare aferente campaniei în forma extinsă în care aceasta fusese descrisă în ofertă.
Asocierea a răspuns că bugetul de 473.548,80 lei reprezenta bugetul global inclus în tarife și că tipărirea și distribuirea materialelor constituiau principalele costuri directe și cuantificabile. Celelalte activități urmau să fie realizate folosind resursele proprii, paginile și echipamentele existente, personalul companiei, parteneriate cu autorități și școli sau canale media folosite în campanii de interes public, fără costuri directe distincte.
Bin Go a invocat și posibilitatea colaborării cu organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorilor, cunoscute drept OIREP. Potrivit asocierii, veniturile provenite din valorificarea deșeurilor reciclabile puteau susține asemenea activități, iar organizațiile puteau suporta costurile unor campanii sau le puteau desfășura în parteneriat cu operatorul.
Compania a afirmat că lipsa unor linii bugetare pentru fiecare canal nu era o omisiune, ci rezultatul modului integrat de implementare a strategiei.
De ce a considerat Primăria explicațiile insuficiente
Primăria Sectorului 6 a apreciat că răspunsurile nu dovedeau că toate activitățile promise puteau fi realizate efectiv. În opinia autorității, oferta era bine construită la nivel teoretic și narativ, dar nu era susținută suficient de resursele financiare și umane prezentate.
Autoritatea a arătat că producerea de articole, filme, spoturi și conținut online, administrarea unei pagini web sau organizarea conferințelor și concursurilor presupun costuri și personal specializat. Invocarea generică a resurselor proprii și a colaborării cu instituții sau voluntari nu permitea verificarea modului concret de implementare.
Primăria a analizat și organigrama propusă. Aceasta cuprindea în principal funcții administrative, tehnice și operaționale: manager de contract, responsabil de calitate, responsabil de mediu, secretară, operator IT și personalul necesar activității de salubrizare.
În opinia autorității, operatorul IT putea administra servere, baze de date și echipamente, dar nu avea stabilite atribuții de comunicare publică, redactare a conținutului, administrare editorială a unui site sau dezvoltare a mesajelor destinate populației. Nici celelalte posturi nu demonstrau existența unei echipe specializate în comunicare.
Primăria a mai considerat că parteneriatele invocate nu erau suficient dovedite, iar existența lor nu elimina automat costurile cu personalul și logistica. În cazul finanțării prin OIREP, autoritatea a susținut că reglementările invocate privesc anumite obligații legate de deșeurile de ambalaje și nu demonstrează că întregul program de comunicare din contract va fi finanțat astfel.
În esență, Primăria Sectorului 6 nu a sancționat lipsa unei strategii, ci ceea ce a considerat a fi lipsa fundamentării sale operaționale. În lipsa unei corelări între activitățile asumate, personal și bani, comisia a calificat răspunsurile la clarificări drept neconcludente.
Oferta a fost declarată inacceptabilă, iar rezultatul a fost consemnat în Raportul intermediar nr. 49737 din 31 martie 2026 și în Comunicarea nr. 49910 emisă în aceeași zi.
CNSC a menținut descalificarea
Bin Go Solutions a contestat rezultatul pe 14 aprilie 2026 și a solicitat anularea comunicării și reevaluarea ofertei. Compania a susținut că Primăria a introdus, în etapa evaluării, o obligație care nu fusese anunțată în caietul de sarcini: defalcarea fiecărei activități suplimentare din campanie.
Potrivit ofertantului, documentația impunea explicit calendarele și pliantele și cerea un buget al campaniei, dar nu transforma fiecare idee suplimentară într-o cerință eliminatorie și nici nu solicita un deviz distinct pentru presă, site, școli, filme sau concursuri.
Prin Decizia nr. 1494/C8/1396 din 12 mai 2026, CNSC a respins contestația ca nefondată. Consiliul a acceptat argumentul că activitățile suplimentare generează costuri și că ofertantul nu demonstrase suficient modul în care acestea urmau să fie finanțate și implementate.
CNSC a admis și cererea de intervenție formulată de Urban Grup Environment, liderul asocierii formate împreună cu Compania Romprest Service și Mud Recycling. Asocierea concurentă a susținut, la rândul său, că activitățile promise de Bin Go presupuneau resurse care nu fuseseră reflectate clar în buget și în structura de personal.
Bin Go a atacat decizia CNSC la Curtea de Apel București. Dosarul nr. 3275/2/2026 a fost înregistrat la 28 mai 2026 la Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice. În proces, Bin Go Solutions, ca lider al asocierii cu Blue Planet Services, a avut calitatea de petent, iar Sectorul 6 și Urban Grup Environment au fost intimați.
Curtea de Apel București: cerința detaliată nu apărea în documentație
Curtea de Apel a stabilit că litigiul nu privea calitatea generală a strategiei, ci o problemă precisă: dacă răspunsurile asocierii la solicitările de clarificări puteau fi considerate neconcludente.
Instanța a pornit de la regula potrivit căreia documentația de atribuire devine obligatorie atât pentru ofertanți, cât și pentru autoritatea contractantă. Evaluarea nu poate introduce ulterior obligații mai detaliate decât cele comunicate inițial.
„Din cuprinsul documentației de atribuire nu rezultă că autoritatea contractantă a solicitat o defalcare detaliată cu privire la toate elementele incluse în propunerea tehnică”, a reținut Curtea.
Judecătorii au observat că nici Primăria Sectorului 6 nu a indicat concret prevederea care ar fi obligat ofertantul să dezvolte în acest grad strategia financiară pentru fiecare acțiune în parte.
Bin Go prezentase modalitatea de împărțire a bugetului pentru calendare și pliante, iar pentru presă, promovare online, filme, spoturi și activități educaționale explicase că nu vor exista costuri directe suplimentare suportate de autoritatea contractantă.
Curtea a considerat că Primăria și CNSC nu au indicat elemente factuale care să demonstreze că această explicație era falsă sau neconvingătoare. Potrivit hotărârii, numai o omisiune care afectează sustenabilitatea globală a ofertei ar putea justifica descalificarea, iar o asemenea situație nu fusese demonstrată.
Instanța a mai remarcat că CNSC nu analizase explicațiile privind utilizarea integrată a resurselor proprii, parteneriatele comerciale și instituționale și posibilele venituri provenite prin mecanismul OIREP.
„Implementarea efectivă a celor indicate prin raportare la strategia avută în vedere de către ofertant excede procedurii de față, rămânând simple supoziții ale intimaților faptul că acestea ar presupune, de fapt, cheltuieli în plus”, se arată în motivarea Curții de Apel.
Bin Go și Blue Planet, firme cu proprietari fiduciari
Asocierea Bin Go Solutions–Blue Planet Services are o structură de proprietate neobișnuită.
Potrivit documentelor analizate de NewsCenter.ro, 70% din Bin Go, fosta Rosal, sunt deținute formal de avocatul Dan Gabriel Găman, ca proprietar fiduciar, iar alte 10% de Cabinetul de Avocat Cătălin Adrian Manciu, tot în baza unei fiducii.
Restul de 20% aparțin Imperial Master Invest. La Blue Planet, Alexandru Cristache figurează ca proprietar fiduciar pentru 70% din acțiuni, alături de Imperial Master Invest – 20% și Promoter Invest – 10%. Beneficiarii fiduciei nu apar în documentele publice consultate, iar firmele nu au răspuns întrebărilor NewsCenter.ro.
Documentele societare îi indică însă pe frații Jean și Bogdan Niculescu drept persoane care exercită controlul asupra grupului. În 2025, aceștia au semnat și fidejusiunea pentru creditul de 250 de milioane de lei contractat de Blue Planet de la Exim Banca Românească. Bin Go avea și obligații fiscale restante de 39,87 milioane de lei.
Datoriile Urban, de aproape un miliard de lei
Numele Urban din asocierea concurentă trebuie diferențiat juridic: ofertantul din licitația Sectorului 6 este Urban Grup Environment SRL, nu Urban SA. Cele două societăți sunt însă prezentate de NewsCenter.ro ca făcând parte din aceeași zonă de afaceri.
Potrivit datelor ANAF analizate de publicație, Urban SA acumulase datorii fiscale de 998,2 milioane de lei, fiind printre cei mai mari datornici activi din România.
Restanțele includeau sute de milioane de lei datorate bugetului de stat și bugetelor asigurărilor sociale și de sănătate. Cu toate acestea, ANAF nu a sesizat DNA, DIICOT sau Parchetul General în legătură cu acumularea obligațiilor. Urban Grup Environment, liderul asocierii cu Romprest și Mud Recycling din licitația Sectorului 6, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de peste 31,6 milioane de lei.
