Banii din PNRR au fost folosiți pentru cheltuieli salariale de 4,37 milioane de lei în proiectul cloudului guvernamental, finanțare considerată ilegală de Ministerul Economiei, conform informațiilor NewsCenter.ro. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a contestat în instanță decizia ministerului, dar solicitările i-au fost respinse la Curtea de Apel București. Dragoș Cristian Vlad se afla la conducerea ADR la momentul înființării UIPTD, unitatea pentru care s-ar fi făcut plățile fără respectarea legii. Dragoș Cristian Vlad ne-a transmis că totul s-a făcut cu acordul ministerului.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a acordat salarii pentru proiectul cloudului guvernamental din fonduri PNRR, cheltuieli de 4,37 milioane de lei pe care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) le consideră finanțate ilegal.
Potrivit răspunsului transmis NewsCenter.ro de Ministerul Economiei , controlul a constatat că finanțarea salariilor personalului Unității pentru Implementarea Programelor de Transformare Digitală (UIPTD) nu respectă regulile europene, care interzic folosirea acestor fonduri pentru cheltuieli bugetare recurente, în afara excepțiilor aprobate.
Cheltuielile salariale considerate neconforme de autoritatea de control sunt aferente perioadei martie-august 2024, potrivit procesului-verbal citat în hotărâre.
Controlul a privit salariile unei structuri din ADR
În răspunsul transmis NewsCenter.ro, Ministerul Economiei explică faptul că decizia contestată privește un control efectuat în cadrul proiectului „Implementarea Infrastructurii de Cloud Guvernamental”.
„Actul administrativ în cauză vizează soluționarea Contestației nr. 611/16.03.2026, formulată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 250518/DGGCPNRR/09.02.2026, emis de comisia de control din cadrul Direcției Generale Gestiune și Coordonare PNRR (DGGCPNRR) – Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Acest proces-verbal a fost întocmit în cadrul proiectului «Implementarea Infrastructurii de Cloud Guvernamental», finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 7 – Transformare digitală, Investiția 1 (contract de finanțare nr. 3131/30.06.2022)”, se precizează în răspunsul primit de NewsCenter.ro.
Procesul-verbal din februarie 2026 a avut la bază un raport de verificare emis cu aproape un an înainte. Suspiciunea de neregulă privea eligibilitatea cheltuielilor salariale aferente personalului Unității pentru Implementarea Programelor de Transformare Digitală din ADR.
„Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 250518/DGGCPNRR/09.02.2026 a avut la bază Raportul de verificare nr. 19469/21.02.2025, emis de Direcția Generală Management, Reziliență și Fond Social pentru Climă din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, reținându-se o suspiciune de neregulă legată de eligibilitatea cheltuielilor salariale aferente personalului Unității pentru Implementarea Programelor de Transformare Digitală (UIPTD) din cadrul ADR, conform prevederilor OUG nr. 70/2022, cu modificările și completările ulterioare”, se mai precizează în documentele primite.
Neregulile au avut loc în mandatul lui Dragoș Cristian Vlad
Cheltuielile salariale contestate sunt aferente perioadei în care Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă de Dragoș-Cristian Vlad.
Acesta a intrat în administrația publică în urmă cu un deceniu. El a lucrat la Ministerul Fondurilor Europene condus atunci de Rovana Plumb (PSD) și la Ministerul Mediului, în mandatele de ministru ale Rovana Plumb (PSD). Vlad a fost coordonator al Compartimentului Tehnologia Informației între februarie 2013 și mai 2015. Rovana Plumb a fost ministru între mai 2012 și martie 2014. La Fonduri Europene, Vlad indică funcția de director al Direcției Coordonare SMIS și IT între mai 2015 și decembrie 2021. CV-ul Rovanei Plumb consemnează responsabilitatea pentru fondurile europene în 2017, apoi funcția de ministru din ianuarie 2018.
Vlad a fost sprijinit la acel moment de Sebastian Ghiță să intre în administrația publică. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, marţi seară, că Dragoş Cristian Vlad, numit preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, are un CV care îl recomandă pentru acest post. Ciolacu susţine că Vlad nu îl cunoaşte personal pe Sebastian Ghiţă.
Dragoș-Cristian Vlad a fost eliberat din funcția de președinte al ADR la 30 aprilie 2026, prin Decizia premierului nr. 174/2026. Conducea instituția din 3 ianuarie 2022.
Toate cheltuielile au fost avizate de minister
Contactat de NewsCenter.ro, Dragoș Cristian Vlad ne-a explicat că deciziile sale nu au dus la plata acestor sume fără respectarea legislației, conform celor constate de Ministerul Economiei.
Ba, mai mult, acesta ne-a transmis că toate deciziile ADR au fost avizat de ministerul de resort.
„Nu am la cunoștință despre un raport oficial în acest sens dar cat am fost în mandat de Președinte ADR , toate plățile efectuate pentru investițiile din C7 – PNRR , pt care ADR a avut calitatea de beneficiar de investiții- inclusiv I.1 infrastructura de cloud guvernamental , au fost avizate de ministerul responsabil cu investițiile pentru componența de digitalizare în speță MEDAT , cât și în calitatea sa de ordonator principal de credite”, a explicat acesta pentru NewsCenter.ro.
„Referitor la speța salarială din investiția I.1 am avut discuții și există doc justificative în acest sens în spiritul aplicării OUG 30/ 2022 , ordonanța care a fost jalon aprobat și plătit de comisia europeană în cererea de plată 1”, a mai punct acesta.
„Pe scurt : toate plățile din PNRR nu se realizau fără avizul ministerului coordonator și responsabil cu implementarea componentelor!”, a conchis Dragoș Cristian Vlad.
Ce este cloud-ul guvernamental
Ministerul precizează că excepția aprobată de Comisia Europeană pentru plata salariilor privea exclusiv o structură de 17 posturi din ministerul de resort. Extinderea finanțării către personalul UIPTD din ADR „a fost considerată neconformă de autoritatea de control”.
Suma apare în motivarea hotărârii din 21 octombrie 2026 prin care ADR a cerut anularea deciziei ministerului. Este vorba de 4.370.522 de lei, aferenți componentei nerambursabile a PNRR, de la plata cărora ADR solicită să fie exonerată.
ADR respinge constatările și susține că salariile experților angajați temporar erau prevăzute în documentele proiectului și nu reprezintă cheltuieli recurente. Autoritatea a contestat actele de control la Curtea de Apel București, în dosarul nr. 6352/2/2026, în care hotărârea din 21 octombrie privește doar competența de judecată, fără o soluție asupra legalității finanțării.

Ministerul: Excepția pentru finanțarea salariilor privea 17 posturi din minister
Potrivit explicațiilor ministerului, Comisia Europeană a aprobat în mod excepțional finanțarea salariilor pentru o structură de tip Task Force din ministerul de resort. Autoritatea de control a considerat neconformă extinderea finanțării către personalul UIPTD din ADR.
„Potrivit regulilor europene (art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 241/2021), sprijinul acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență nu se poate substitui cheltuielilor bugetare naționale recurente (salariile fiind considerate costuri recurente)”, ne-au explicat reprezentanții ministerului.
„Comisia Europeană a aprobat, cu titlu excepțional (pentru îndeplinirea Jalonului 142), finanțarea cheltuielilor salariale exclusiv pentru structura de tip Task Force din cadrul ministerului de resort (constituită din 17 posturi în afara organigramei, conform OUG nr. 30/2022). Extinderea acestor finanțări către personalul structurii UIPTD a ADR a fost considerată neconformă de autoritatea de control”, mai este scris în răspunsul ministerului.
Disputa descrisă în răspuns privește eligibilitatea salariilor pentru finanțarea prin PNRR. Ministerul nu prezintă în această adresă constatări privind achiziția echipamentelor sau serviciilor pentru cloudul guvernamental.
ADR: Salariile experților angajați temporar nu sunt cheltuieli recurente
Motivarea hotărârii Curții de Apel București din 21 octombrie prezintă și argumentele invocate de ADR în proces. Autoritatea solicită suspendarea actelor contestate până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare, precum și exonerarea de la plata celor 4,37 milioane de lei.
Potrivit poziției sale, consemnate în document, cheltuielile pentru experții și specialiștii angajați pe perioadă determinată în proiect „nu sunt cheltuieli recurente, având caracter extraordinar”.
ADR susține că finanțarea acestora era reglementată în ghidul și contractul proiectului, iar plata a fost realizată în baza unui act adițional din 14 septembrie 2023. Autoritatea mai arată că ministerul fusese informat permanent despre recrutarea și plata personalului și că acesta emisese ordinul privind grila de salarizare a UIPTD.
În apărare, ADR invocă și o adresă a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene din 26 iulie 2022, despre care afirmă că susținea măsurile luate pentru ocuparea posturilor și plata experților din fondurile proiectului.
Totodată, autoritatea reclamă contradicții privind perioada aferentă sumei contestate: procesul-verbal ar indica martie–august 2024, în timp ce un alt act ar menționa trimestrele II și III din 2024–trimestrul II din 2025. ADR susține că plata sumei ar putea perturba activitatea instituției prin grevarea bugetului cu o cheltuială considerabilă a cărei eligibilitate este contestată.
Ministerul respinge aceste argumente. În întâmpinarea prezentată în hotărâre, instituția susține că salariile experților reprezintă costuri recurente și că prevederea din actul adițional invocată pentru justificarea plăților a fost introdusă cu încălcarea regulilor europene.
Ministerul mai afirmă că eligibilitatea salariilor din același contract, pentru o perioadă distinctă de verificare, a făcut obiectul unui litigiu soluționat definitiv în defavoarea ADR. Numărul acelui dosar este anonimizat în documentul consultat.
Explicațiile fostului director despre UIPTD
Fostul director al ADR ne-a mai transmis, prin intermediul unei postări din luna mai, de pe Facebook, că „În realitate, discuția privește cheltuielile aferente Unității de Implementare a Programelor pentru Transformare Digitală – UIPTD. Această structură nu a fost o improvizație administrativă, nu a apărut în afara cadrului legal și nu a fost rezultatul unei decizii individuale”.
„Implementarea acestui mecanism a decurs din obligațiile stabilite prin Ordonanța de urgență nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României, necesare implementării componentei C7 – Transformare digitală din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acest act normativ, adoptat de Guvernul României, a definit cadrul instituțional și responsabilitățile aferente, inclusiv mecanismele care au stat la baza UIPTD. În acest context, rolul ADR a fost unul de implementare și operaționalizare tehnică a unor prevederi deja stabilite la nivel guvernamental”, mai scrie acesta în postarea indicată.
„Într-un stat de drept, punerea în aplicare a unor dispoziții legale nu reprezintă o opțiune personală, ci o obligație administrativă. Ca atare, evaluarea UIPTD trebuie să distingă clar între decizia de reglementare – care aparține Guvernului – și responsabilitatea instituțiilor de a aplica cadrul legal existent”, a mai explicat acesta.
„UIPTD a fost creată tocmai pentru a asigura capacitatea operațională necesară implementării investiției de Cloud Guvernamental finanțate prin PNRR. Mai mult, acest mecanism a fost agreat și acceptat în relația cu Comisia Europeană, în logica implementării proiectelor asumate de România prin PNRR”, a punctat Dragoș Cristian Vlad.
„Problema nu a fost că ADR ar fi creat cheltuieli nejustificate sau că ar fi planificat defectuos o structură de implementare. Problema a fost că, ulterior, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a contestat eligibilitatea acestor cheltuieli, deși ele erau prevăzute într-un cadru normativ adoptat de statul român și agreat în arhitectura de implementare”, a mai scris acesta.
”ADR a apărat această poziție în instanță și a câștigat în toate etapele procesuale, mai puțin la Înalta Curte de Casație și Justiție — vezi dosarul CAB nr. 250/2/2025. Cu alte cuvinte, până la soluția finală, argumentele ADR au fost confirmate de instanțe.
Concluzia este simplă: nu vorbim despre o „pierdere” produsă de managementul ADR, ci despre o situație în care statul român a creat, prin OUG, un mecanism de implementare, l-a utilizat pentru proiectele de transformare digitală, iar apoi tot statul român, printr-o altă instituție, a contestat eligibilitatea unor cheltuieli aferente acestui mecanism”, se mai precizează în postarea indicată de Dragoș Vlad Alexandru.
Dosarul privind cele 4,37 milioane de lei, trimis la Secția a X-a
Acțiunea ADR a fost înregistrată la 5 octombrie 2026. Prin Hotărârea nr. 1672/2026 din 21 octombrie, Secția a IX-a a Curții de Apel București a declinat competența în favoarea Secției a X-a a aceleiași instanțe.
În motivare, instanța arată că Secția a X-a are competență exclusivă pentru cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
Prin această hotărâre, Curtea a stabilit secția competentă să judece cauza, fără să se pronunțe asupra legalității cheltuielilor sau asupra obligației ADR de a plăti suma contestată.
