Cristina Trăilă, numită de Ilie Bolojan secretar general adjunct al Guvernului, a fost audiată ca suspectă în dosarul lui Fănel Bogos. DNA susține că liberala ar fi sprijinit încercarea afaceristului de a schimba conducerea DSVSA Vaslui, pentru a obține despăgubiri de trei milioane de euro și oprirea controalelor la fermele sale. În dosarul este implicat și Mihai Barbu, trezorierul PNL la momentul faptelor. Cu toate acestea, nu există niciun fel de probă până acum că Ilie Bolojan ar fi implicat în aceste fapte sau că ar fi acționat să-l ajute pe Fănel Bogos. În schimb, dosarul de corupție a plecat de la dorința omului de afaceri vasluian Fănel Bogos de a se răzbuna personal pe cumătrul Mihai Ponea, cel care era directorul DSVSA Vaslui, așa cum reiese din informațiile NewsCenter.ro.
Audierea Cristinei Trăilă la DNA Iași duce ancheta privind rețeaua de influență construită în jurul afaceristului Fănel Bogos chiar în conducerea Guvernului. Liberala, numită de Ilie Bolojan secretar general adjunct, este suspectată că ar fi intervenit în demersurile pentru înlocuirea șefului DSVSA Vaslui.
1,5 milioane de euro pentru o audiere la Bolojan
Este același dosar în care Bogos ar fi plătit 1,5 milioane de euro unor intermediari pentru a ajunge în biroul premierului și a-și elimina din funcție propriul cumătru. Ancheta privește presupusa rețea de influență mobilizată de patronul grupului avicol Vanbet pentru îndepărtarea lui Mihai Ponea de la conducerea DSVSA Vaslui.
Afaceristul ar fi încercat să ajungă în biroul premierului folosindu-se de relațiile unui lider PNL local, în contextul presiunilor pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, conform referatului procurorilor.
Întâlnirea a avut loc pe 23 septembrie 2025 la Palatul Victoria, însoțit de șeful județean al PNL, Mihai Barbu. Acesta i-ar fi transmis lui Bolojan că vrea să-i prezinte un viitor candidat local, care ar fi fost Bogos.
Ilie Bolojan a confirmat că Fănel Bogos a ajuns în biroul său de la Palatul Victoria, pe 23 septembrie 2025, însoțit de liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu. Acesta din urmă l-ar fi prezentat pe Fănel Bogos ca pe un om de afaceri care ar putea reprezenta o posibilă variantă de candidat al partidului la nivel local. Acesta ar fi fost contextul în care Bogos a ajuns la Palatul Victoria.
Premierul susține că întâlnirea a durat aproximativ 15 minute, că Bogos și-a prezentat compania și problemele cu autoritățile, dar nu i-ar fi cerut nimic concret.
Bolojan afirmă că întrevederea „nu a avut niciun fel de urmări” și că nu știa cine era Bogos înainte de întâlnire.
Despre presupusa plată de 1,5 milioane de euro pentru obținerea audienței, premierul a transmis că nu are cunoștință ca cineva să fi cerut sau primit bani și a subliniat că accesul la el nu presupunea nicio plată.
Implicarea lui Trăilă și Barbu, oameni sprijiniți de Bolojan
Potrivit comunicatului DNA, Cristina Trăilă este cercetată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Procurorii susțin că, în perioada 3-4 noiembrie 2025, Trăilă ar fi susținut demersurile întreprinse de Mihai Barbu, pe atunci trezorier al PNL și președinte al filialei Vaslui, pentru exercitarea influenței asupra conducerii ANSVSA. Obiectivul ar fi fost înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană acceptată de Fănel Bogos.
În schimbarea conducerii instituției, afaceristul ar fi văzut drumul către aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro, dar și către diminuarea sau oprirea verificărilor sanitar-veterinare desfășurate la fermele societății sale. „Sunt total nevinovată și nu am nici cea mai mică îndoială că acest lucru va fi lămurit încă din faza de urmărire penală”, a transmis Cristina Trăilă.
Potrivit referatului DNA consultat de NewsCenter.ro, Bogos ar fi plătit 1,5 milioane de euro persoanei care i-a intermediat accesul la premier. Anchetatorii nu au dezvăluit identitatea celui care a intermediat întâlnirea.
„În schimb Bogos Fănel a remis suma de 1.5 milioane euro celui care i-a intermediat întâlnirea cu Ilie Bolojan”, au consemnat procurorii în documentul prin care solicitaseră arestarea preventivă a omului de afaceri.
O vendetă împotriva propriului cumătru
În spatele întregii operațiuni s-ar fi aflat conflictul dintre Fănel Bogos și Mihai Ponea, directorul DSVSA Vaslui. Cei doi sunt cumetri, însă relația lor personală se deteriorase.
Bogos considera că verificările și măsurile dispuse de inspectorii sanitar-veterinari îi afectau fermele și interesele economice. Din documentele procurorilor reiese că afaceristul nu urmărea doar rezolvarea problemelor administrative ale companiilor sale, ci și înlăturarea din funcție a lui Ponea.
Apărătorii omului de afaceri au susținut că acesta ar fi ajuns să ofere bani pentru a-și „face dreptate”, deoarece controalele coordonate de DSVSA îi blocau activitatea. Mihai Ponea a confirmat pentru NewsCenter.ro relația de cumetrie, dar a negat că verificările ar fi reprezentat o răfuială personală.
„Am avut o singură discuție cu el în timpul verificărilor la fermele sale. Era nervos, dar era de înțeles. În rest, nu am păstrat legătura. Nu am o legătură personală cu acesta în prezent”, a declarat Mihai Ponea.
Directorul DSVSA a explicat și originea relației dintre cei doi:
„Fosta mea soție a botezat un copil al lui Fănel Bogos dintr-o altă căsătorie a acestuia. Nu am păstrat legătura, nu era o relație de rudenie puternică, era prin intermediul fostei soții.”
Ponea a insistat că raporturile sale cu Bogos și cu societățile acestuia au fost strict instituționale: „Eu eram coordonatorul unei instituții care trebuie să controleze fermele deținute de el. Atât, și nimic mai mult.”
„Trebuie să mă duc pe corupție la nivel înalt”
Stenogramele aflate în dosar descriu furia lui Bogos și insistența cu care acesta ar fi urmărit schimbarea conducerii DSVSA Vaslui. Afaceristul vorbește în mod repetat despre cumătrul său și despre persoanele la care ar fi apelat pentru a-l îndepărta.
Într-o discuție telefonică purtată la 12 august 2025 cu Ioan Albeanu, Bogos afirma:
„Dar de un an de zile, de un an de zile mă fute cumătrul ăsta întruna! Când îl prind, i-am zis… bă, plecăm odată amândoi, eu plec cu poliția, tu pleci cu popa, du-te dracului de-aici de panaramă! Că am ajuns… lucrez cu 4–5 canale de… tot felul de securiști, de tot felul de casă de avocatură, securiști și altele…!”
Într-o altă convorbire, omul de afaceri recunoștea deschis direcția în care intenționa să meargă:
„Domnul doctor, eu până acuma n-am avut probleme, dar acuma, de când cu cumătrul ăsta, cu boul ăsta de cumătru și cu președintele, trebuie să mă duc pe… pe corupție la nivel înalt! Am vorbit și cu președintele și cu domnul Mortasivu, asta-i treaba. N-avem ce face… Organele locale decid, noi nu decidem.”
„Dacă cumătrul e dat afară, e de ajuns”
În presupusa rețea activată de Bogos apar oameni de afaceri, foști ofițeri de informații, politicieni și persoane care pretindeau că dețin relații la nivelul administrației centrale.
Constantin Dănuț Hanț îi explica lui Bogos ce rol ar putea avea un „general” în rezolvarea problemei:
„Noi suntem mai mulți, dar Silviu e pe zona aia, ce ați spus dumneavoastră, economică. Ăla e bun numai să rezolve, dau un exemplu, cum e… ăsta, cumătru, să-l dăm afară, să…! Înțelegeți?”
Răspunsul lui Bogos arată care era prioritatea sa: „Păi pe tema asta… dacă cumătrul e dat afară, e de ajuns!”
Într-o altă discuție, Hanț îl asigura pe afacerist că Mihai Ponea ar putea fi neutralizat prin construirea unui dosar penal:
„Știți că eu îi am pe doi care vi-l băgăm pe cumătru de nu-l mai auziți de el. Știți? Înțelegeți? De asta zic! Viermele mic trebuie omorât repede, nu să-l lași să crească!”
Procurorii notează că în aceste conversații este menționat și Nicolae Iană, general SIE în rezervă, care ar fi urmat să-l susțină pe Bogos în încercarea de a-l demite pe Ponea.
„Nu vreau să iau, vreau să dau”
Înaintea unei întâlniri desfășurate la sediul ANSVSA, Bogos l-a sunat pe Radu Gheorghe Roatiș Chețan. Acesta i-ar fi spus că nu prea are cum să-l ajute, însă afaceristul a insistat: „Nu vreau nimic, nimic, nimic, vreau să dau, nu vreau să iau.”
Bogos s-ar fi plâns că Ponea „mă vorbește numai urât, îmi face numai rău” și că blochează semnarea unor documente.
DNA susține că întâlnirea de la ANSVSA a urmărit înlocuirea directorului DSVSA Vaslui și instalarea unei persoane care să promoveze interesele financiare ale Vanbet.
„În urma discuțiilor purtate la data de 24.02.2025 la sediul ANSVSA de către Bogos Fănel cu Bociu Alexandru-Nicolae și Oleleu Ioan, s-a stabilit ca o echipă din cadrul ANSVSA să se deplaseze, la cererea scrisă a lui Bogos, în jud. Vaslui, unde va efectua un control asupra problemelor prezentate de fermier și se va «încerca» demiterea numitului Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, precum și desemnarea la conducerea instituției a unei persoane care să promoveze interesele financiare ale numitului Bogos Fănel”, susțin procurorii.
Dosarul a pornit de la un focar de salmoneloză
Conflictul s-a amplificat după descoperirea, în toamna anului 2024, a unui focar de salmoneloză la una dintre fermele controlate de Bogos. DSVSA Vaslui a confirmat focarul, a dispus sacrificarea păsărilor și a sancționat compania.
În loc să se limiteze la contestarea măsurilor prin procedurile legale, Bogos ar fi început să caute sprijin pentru schimbarea conducerii DSVSA și pentru anularea efectelor controalelor. Rețeaua de relații ar fi trebuit să ajungă până la conducerea ANSVSA și la factorii de decizie din Guvern.
Miza financiară nu era redusă. Pe lângă oprirea controalelor, omul de afaceri urmărea aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro.
Ancheta a dus la percheziții în opt județe și în București. În documentele DNA apar, între alții, generalul SIE în rezervă Nicolae Iană, fostul procuror militar Vasile Doană, omul de afaceri Cristian Bălan și Laura-Mirela Iusein, care pretindea că este prietenă cu Laura Codruța Kövesi.
În plan politic, dosarul l-a vizat inițial pe Mihai Barbu, fost lider al PNL Vaslui și trezorier al partidului, iar audierea Cristinei Trăilă a împins ancheta până la nivelul conducerii Guvernului.
Afaceri de sute de milioane de lei
Vanbet, societatea deținută integral de Fănel Bogos, este unul dintre cei mai importanți producători din industria avicolă a Moldovei. Compania avea 772 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 430 de milioane de lei în 2024, după ce în 2023 înregistrase un maxim de 445 de milioane de lei.
Firmele controlate de Bogos au fost implicate, de-a lungul timpului, în mai multe controverse, de la sancțiuni de mediu pentru mirosurile produse de dejecțiile de păsări depozitate în apropierea municipiului Vaslui până la acuzații mai vechi de corupție. Numele afaceristului a apărut și în relatări despre un dosar de omor rămas nerezolvat, fără ca acesta să fi fost condamnat în legătură cu acel caz.
În dosarul actual, Fănel Bogos contestă acuzațiile și beneficiază de prezumția de nevinovăție. Aceeași garanție legală este valabilă și pentru Cristina Trăilă, căreia procurorii i-au comunicat calitatea de suspectă și acuzațiile, fără să dispună împotriva sa o măsură preventivă.
