Parlamentul European cere o definiție unică a violului în UE. Tăcerea nu înseamnă consimțământ. „Numai da înseamnă da”

sursa foto: Centrul FiLIA

sursa foto: Centrul FiLIA

Parlamentul European solicită Comisiei Europene să propună o legislație comună la nivelul Uniunii care să redefinească infracțiunea de viol pe baza absenței consimțământului, într-un demers considerat esențial pentru protecția victimelor și uniformizarea legislației în statele membre.

Raportul Parlamentului European a fost adoptat astăzi, marți – 28 aprilie, cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri și pune presiune pe statele membre care încă utilizează definiții bazate pe forță sau violență.

Raportoarea Comisiei pentru libertăți civile, eurodeputata suedeză Evin Incir, a criticat lipsa unei protecții uniforme la nivel european: „Este inacceptabil atât din punct de vedere moral, cât și din punct de vedere juridic ca femeile să nu fie protejate de legile din întreaga UE prin principiul numai «da» înseamnă «da». Solicităm de ani de zile o definiție europeană comună a violului.”

„Tăcerea nu înseamnă consimțământ”

Eurodeputații cer ca noțiunea de viol să fie definită exclusiv prin lipsa unui consimțământ liber exprimat, informat și revocabil.

Potrivit documentului adoptat, mai multe situații nu trebuie interpretate drept consimțământ:

  • tăcerea victimei;
  • lipsa rezistenței;
  • absența unui „nu” explicit;
  • existența unei relații anterioare;
  • comportamentul sexual din trecut.

Prin această abordare, Parlamentul European încearcă să elimine interpretările care au dus, în numeroase cazuri, la clasarea sau eșecul dosarelor de viol.

Presiune asupra statelor membre

Eurodeputații cer statelor membre care încă folosesc definiții bazate pe violență fizică să își alinieze legislația la standardele internaționale, inclusiv la Convenția de la Istanbul, ratificată de Uniunea Europeană în 2023.

În ultimii ani, mai multe state au făcut deja acest pas. Franța, Finlanda, Luxemburg și Olanda au introdus legi bazate pe consimțământ, însă la nivel european nu există încă o definiție unitară.

Joanna Scheuring-Wielgus, raportoare pentru drepturile femeii, a subliniat dimensiunea fenomenului și nevoia unei intervenții legislative: „Una din trei femei din UE s-a confruntat cu violența de gen. Una din douăzeci a fost violată. Parlamentul pledează pentru justiție, solicitând Comisiei să propună un act legislativ, deoarece astfel putem îmbunătăți în mod activ situația femeilor.”

Accent pe protecția victimelor

Raportul introduce și o schimbare importantă în modul în care sunt evaluate cazurile de viol. Consimțământul trebuie analizat în context, inclusiv în situații precum:

  • intimidare sau amenințare;
  • abuz de putere;
  • stare de inconștiență sau intoxicație;
  • vulnerabilitate sau dizabilitate;
  • somn sau incapacitate de reacție.

De asemenea, eurodeputații cer ca legislația să țină cont de reacțiile neurobiologice la traumă, cum ar fi paralizia temporară („freeze response”) sau supunerea excesivă („fawn response”), care pot împiedica victima să se opună sau să reacționeze.

Parlamentul European subliniază că o legislație bazată pe consimțământ este esențială pentru accesul real la justiție. În același timp, eurodeputații cer o abordare centrată pe victime, care să includă:

  • asistență medicală imediată;
  • servicii de sănătate sexuală și reproductivă;
  • acces la avort legal și sigur;
  • sprijin psihologic și juridic;
  • centre de criză deschise non-stop.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și accesibile în toate statele membre.

Formare obligatorie și educație

Un alt pilon al raportului este formarea profesioniștilor care intră în contact cu victimele: polițiști, judecători, procurori, medici sau lucrători sociali.

Parlamentul cere introducerea unor programe de formare obligatorii și periodice, adaptate specificului acestor cazuri.

Totodată, Comisia Europeană este invitată să prezinte, până în 2026, orientări pentru educație sexuală și relațională, precum și campanii de conștientizare privind consimțământul, autonomia corporală și combaterea miturilor despre viol.

Deși raportul nu are caracter legislativ direct, el reprezintă o presiune politică majoră asupra Comisiei Europene pentru a iniția o directivă sau un regulament care să impună o definiție comună a violului în întreaga Uniune.

Dacă această inițiativă va fi transpusă în legislație, ar marca una dintre cele mai importante schimbări în dreptul penal european din ultimii ani, cu impact direct asupra modului în care sunt investigate și judecate cazurile de viol în toate statele membre.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la NewsCenter.ro

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura