Primăria Capitalei a modificat soluția tehnică pentru consolidarea malurilor Lacului Herăstrău, după evaluarea a 1.844 de arbori din zonă. Potrivit unui comunicat al partenerilor implicați în regenerarea parcului, proiectul prevede reducerea suprafeței betonate și protejarea arborilor sănătoși sau care pot fi salvați. Datele despre fiecare exemplar inventariat vor putea fi consultate de public în Registrul Verde al parcului.
Evaluarea a fost realizată de specialiștii Asociației Peisagiștilor din România, filiala București-Ilfov, în cadrul unei colaborări cu Primăria Capitalei, Administrația Domeniului Public București și Fundația Comunitară București.
Analiza a determinat regândirea lucrărilor de consolidare a malurilor. Potrivit comunicatului, suprafața betonată va fi redusă, iar proiectul va include spații pentru plantarea de flori și arbuști, fără defrișarea arborilor sănătoși sau recuperabili.
Ciucu: proiectul inițial era corect hidrotehnic, dar nepotrivit pentru peisajul parcului
Primarul general Ciprian Ciucu susține că soluția inițială asigura protecția malurilor, însă nu ținea suficient cont de vegetație și de caracterul parcului.
„Lucrarea prevăzută inițial era o lucrare corectă hidrotehnic pentru punerea în siguranță a malurilor lacului, dar nu era o lucrare corectă și peisagistic pentru parc”, a declarat acesta.
Edilul afirmă că, în ultimele două luni, au fost căutate alternative, pe baza inventarierii și evaluării fiecărui arbore.
„Pentru că nu pot să-mi imaginez un Herăstrău cu o alee de 2 metri de beton în jurul lacului, ceea ce ar fi însemnat eliminarea tuturor arborilor, am ales să ne oprim și să regândim proiectul pentru a salva arborii”, a spus Ciucu.
1.117 arbori sunt în stare bună sau rezonabilă
Din datele prezentate în comunicat rezultă că 697 de arbori au fost evaluați ca fiind într-o stare rezonabilă, iar 420 într-o stare bună. Alte 403 exemplare sunt într-o stare deficitară, în timp ce 54 sunt uscate.
În privința riscului, specialiștii au încadrat 1.070 de arbori la nivel scăzut, 259 la nivel moderat, 74 la nivel ridicat și 10 la nivel extrem.
Categoriile publicate însumează însă 1.574 de arbori pentru starea vegetației și 1.413 pentru nivelul de risc. Comunicatul nu precizează încadrarea celorlalte exemplare din totalul de 1.844 evaluate.
Pentru 1.036 de arbori nu este recomandată nicio intervenție. În celelalte cazuri, lucrările propuse diferă în funcție de starea fiecărui exemplar și pot include îngrijirea coroanei, îndepărtarea lemnului uscat sau eliminarea arborilor degradați, uscați ori periculoși, atunci când evaluarea tehnică indică această măsură.
Inventarul menționează eliminarea lemnului uscat în 408 cazuri, curățarea coroanei în 393 și reducerea încărcării la capătul ramurilor în 330. Aceste valori reprezintă recomandări de lucrări și nu trebuie interpretate ca număr de arbori care urmează să fie tăiați.
Specialiștii au identificat și probleme precum deficitul de apă, compactarea solului, trunchiurile înclinate și ramurile rupte.
Fișele arborilor vor putea fi consultate public
Informațiile colectate sunt integrate în Registrul Verde al Parcului Herăstrău. Pentru fiecare arbore inventariat de pe malul lacului, publicul va putea consulta localizarea, fotografiile, starea, nivelul de risc și intervențiile recomandate.
Platforma folosește aplicația TreePlotter și urmează să fie actualizată și extinsă treptat, inclusiv în zona Herăstrău Vechi. Comunicatul primit nu include însă adresa efectivă la care poate fi accesat registrul.
„Registrul Verde nu este doar o fotografie a situației actuale, ci un instrument digital care poate fundamenta atât lucrările imediate, cât și monitorizarea și administrarea pe termen lung”, a declarat Andreea Răducu-Lefter, președinta AsoP București.
Investiție de 90.000 de euro pentru studii și expertize
Potrivit comunicatului, Fundația Comunitară București a susținut procesul printr-o investiție de 90.000 de euro pentru studiile, expertizele și documentațiile tehnice necesare înaintea intervențiilor majore asupra spațiilor verzi.
Administrația coordonează procesul instituțional și validează rezultatele, fundația mobilizează resurse private și contractează expertiza, iar specialiștii AsoP realizează inventarierea și evaluările.
Regenerarea parcului a pornit de la o consultare la care au participat aproape 10.000 de bucureșteni. Dintre respondenți, 74,3% au indicat refacerea mediului natural printre priorități, iar 78,6% au cerut mai mulți arbori și vegetație mai densă.
Până la finalul anului, Fundația Comunitară București intenționează să propună un proiect pilot de intervenție. Comunicatul nu precizează calendarul lucrărilor de consolidare a malurilor și nici costul acestora după modificarea soluției tehnice.
