Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei, și Sorin Grindeanu, președintele PSD, ar fi promis oficialilor americani că România va cumpăra gaze lichefiate, potrivit unei surse NewsCenter.ro. Ilie Bolojan ar fi cerut verificarea costurilor, iar Romgaz ar fi refuzat achiziția din motive economice.
Dumitru Chisăliță indică un preț de circa 74 euro/MWh. Comparat cu media de 128,59 lei/MWh raportată de Romgaz pentru primul semestru din 2026, acesta ar însemna un cost suplimentar de aproximativ 942 milioane de euro (sau un miliard de dolari) anual pentru 1,4 milioane de tone, dacă întregul volum ar fi cumpărat la aceste prețuri. Proiectul comercial prezentat în Grecia viza livrări timp de 20 de ani, din 2030.
NewsCenter.ro a obținut informații de la o sursă apropiată discuțiilor privind importurile de gaze naturale lichefiate americane, potrivit căreia Bogdan Ivan și Sorin Grindeanu ar fi promis părții americane că România va cumpăra gaze prin Coridorul Vertical, achiziția urmând să implice compania de stat Romgaz. Sursa descrie promisiuni ferme, care s-ar fi lovit ulterior de obiecțiile economice ale lui Ilie Bolojan.
Promisiuni ferme, urmate de refuzul Romgaz
„Din ce știu, ministrul Energiei și Sorin Grindeanu au promis părții americane că România va cumpăra gaze. Dacă au avut sau nu acordul premierului, acest lucru nu știu. Cred că mai degrabă s-au bazat pe o autonomie guvernamentală pe ministerele pe care aveau portofoliu.
Cert este că Ilie Bolojan a cerut o adeverință matematică, cu cât produce Romgaz acum și cu cât va produce și livra după 2027, după ce se vor exploata gaze din Marea Neagră. Prețurile au ieșit duble, așa că premierul a cerut Romgaz să trateze decizia ca pe oricare alta din punctul de vedere al afacerilor. S-a ajuns la un refuz”, ne-a declarat o sursă apropiată discuțiilor privind acest proiect.
Bogdan Ivan și Sorin Grindeanu nu au răspuns întrebărilor NewsCenter.ro privind promisiunile și condițiile în care ar fi fost făcute. Nici Ilie Bolojan nu ne-a răspuns la întrebările legate de acest subiect.
Infrastructura de transport și cumpărarea gazelor sunt decizii separate
Pe scurt, România, alături de Grecia, Bulgaria și Ucraina, participă la dezvoltarea unei rute de transport pentru gazele aduse cu nave din SUA. Gazele naturale lichefiate ar ajunge la terminalul Alexandroupolis, în Grecia, unde ar fi depozitate și regazeificate, apoi transportate prin conductele care formează Coridorul Vertical.
România și-a asumat investiții în infrastructura de transport, dar acestea nu presupun automat și obligația de a cumpăra gazele venite din Grecia. Romgaz are producție proprie, care ar urma să crească odată cu începerea exploatării gazelor din proiectul Neptun Deep, estimată pentru 2027.
Coridorul Vertical conectează rețelele din regiune și permite transportul gazelor inclusiv spre Republica Moldova și Ucraina. Proiectul urmărește diversificarea aprovizionării și reducerea dependenței de gazele rusești. Transgaz descrie inițiativa ca pe o cooperare regională promovată de România încă din 2016.
România poate facilita tranzitul către alte țări și încasa tarife fără ca Romgaz să devină obligatoriu cumpărătorul gazelor. Participarea la infrastructură nu stabilește, prin ea însăși, cantitatea sau prețul unui import.
Achiziția gazelor este esențială pentru furnizori, chiar mai importantă comercial decât investiția în gazoduct: conducta asigură transportul, dar contractele de cumpărare garantează cererea și piața de desfacere. Fără cumpărători, infrastructura nu le asigură vânzarea gazelor lichefiate aduse din SUA
Pașii concreți ai liderilor PSD care ar confirma promisiunile
Documentele și relatările publice descriu pașii făcuți pentru promovarea proiectului și susținerea sa de către Bogdan Ivan. Acestea oferă contextul discuțiilor relatate de sursa NewsCenter.ro, fără să dovedească, prin ele însele, promisiunile atribuite celor doi lideri PSD.
Un pas comercial a fost făcut la 7 noiembrie 2025, la Atena: Nova Power & Gas, Transgaz și Atlantic-SEE LNG Trade au semnat un memorandum de înțelegere. Compania grecească este deținută de AKTOR, cu 60%, și DEPA Commercial, cu 40%.
Anunțul oficial AKTOR din 7 noiembrie 2025 precizează interesul Nova–Transgaz pentru până la 1,4 milioane de tone anual, timp de 20 de ani, începând cu 1 ianuarie 2030. Romgaz nu figurează între semnatarii enumerați.
Cantitatea este aceeași cu cea menționată de HotNews. Caracterul anual și perioada de livrare sunt precizate în comunicatul AKTOR. Memorandumul viza circa 1,4 milioane de tone de LNG, echivalate în relatare cu aproape 2 miliarde de metri cubi. Nova a comunicat publicației că documentul avea o valabilitate de trei luni și expirase fără încheierea unui acord comercial.
În plus, Bogdan Ivan a cerut sprijinul președintelui Nicușor Dan și al premierului Ilie Bolojan pentru achiziția gazelor americane. În scrisoarea publicată de G4Media.ro, ministrul invoca riscul unui „blocaj diplomatic” cu SUA și solicita o decizie politică. El propunea un acord interguvernamental, un mandat de negociere pentru Ministerul Energiei și avizul CSAT. Documentul menționa memorandumul Atlantic–SEE LNG Trade, Nova Power & Gas și Transgaz, care viza o relație comercială pentru perioada 2030–2049.
Chisăliță: circa 74 euro/MWh pentru gazele americane
Disputa economică pornește de la prețul gazului și de la condițiile de livrare.
„Bolojan a cerut Ministerului Economiei și Romgaz ca decizia privind oportunitatea achiziției de gaze americane să fie una pur economică, financiară. Dacă este sau nu avantajos pentru statul român. S-a ajuns la concluzia că prețurile la care urmau să fie tarifate gazele din SUA ajungeau să fie duble față de cele practicate de Romgaz. Ar fi trebuit ca Romgaz să caute clienți externi sau să le vândă mai departe pe piața internă la suprapreț, suprapreț care ar fi fost suportat de companiile din România”, ne-a mai declarat sursa apropiată discuțiilor dintre premier și liderii PSD.
Declarațiile acordate separat NewsCenter.ro de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susțin existența unor prețuri ridicate și descriu presiunile pentru realizarea proiectului.
Dumitru Chisăliță a oferit pentru NewsCenter.ro următoarea estimare de preț:
„Prețul tuturor contractelor care s-au negociat și semnat în octombrie 2025 a fost P0 + TTF M, adică astăzi ar fi fost circa 74 euro/MWh. Dar lucrurile sunt mai complexe”, a spus acesta.
Prețul indicat de Chisăliță a fost confirmat pentru NewsCenter.ro și de un director al Romgaz. „Valoarea indicată este optimă cu cea din ofertă”, s-a rezumat să ne răspundă acesta.
Într-o reacție la articolul publicat de NewsCenter.ro, fostul ministru Bogdan Ivan a publicat o postare pe Facebook în care susține, printre altele, că prețul gazelor americane ar fi fost de 27 de euro/ MWh și nu 74 euro/MWh.
Diferență estimată de aproape 942 milioane de euro pe an
Gazele americane, la prețul de 74 euro/MWh indicat de Dumitru Chisăliță, ar costa de aproape trei ori mai mult decât prețul mediu de furnizare a gazelor din producția internă raportat de Romgaz pentru primul semestru din 2026.
Potrivit raportului semestrial Romgaz acest preț mediu a fost de 128,59 lei/MWh. Este un reper mai larg decât prețul reglementat de 110 lei/MWh, aplicabil numai anumitor livrări. Media include și livrările reglementate, nu reprezintă costul de extracție sau o ofertă pentru volume suplimentare și nu include costul serviciilor specifice.
La cursul convențional de 5,1 lei/euro, păstrat pentru comparație, prețul mediu Romgaz reprezintă 25,21 euro/MWh, iar cei 74 euro/MWh indicați de Dumitru Chisăliță înseamnă 377,40 lei/MWh.
Diferența este de 48,79 euro/MWh, respectiv 248,81 lei/MWh. Astfel, reperul LNG este de aproape trei ori mai mare (de 2,93 ori, mai exact), adică cu aproximativ 193% peste media Romgaz.
Pentru cele 1,4 milioane de tone de LNG menționate în proiect, păstrând echivalentul energetic orientativ de 19,3 milioane MWh, calculul arată astfel:
| Comparație pentru 19,3 milioane MWh | Valoare aproximativă |
|---|---|
| LNG la 74 euro/MWh | 1,428 miliarde euro |
| Aceeași cantitate evaluată la media Romgaz de 128,59 lei/MWh | 486,6 milioane euro |
| Diferență | 941,6 milioane euro |
| Diferență în lei | 4,80 miliarde lei |
Dacă se ia în calcul volumul de 1,4 milioane de tone pe an din comunicatul AKTOR, diferența ar fi de aproximativ 942 milioane euro anual, la menținerea acestor prețuri și cumpărarea întregului volum. Echivalentul în MWh este orientativ și depinde de puterea calorifică.
Calculul folosește exclusiv prețul de 74 euro/MWh indicat de Chisăliță și media Romgaz, la cursul convențional de 5,1 lei/euro.
Ce acorduri au încheiat companiile din regiune
Există exemple documentate de achiziții și acorduri în regiune, însă prețurile individuale nu sunt publicate în comunicatele consultate:
| Țară / companie | Achiziție sau acord documentat | Preț public |
|---|---|---|
| Bulgaria / Bulgargaz | Shell a livrat un cargou american de 1 milion MWh la Alexandroupolis în iulie 2026; introducerea în rețea a început la 13 iulie | Prețul cargoului nu este publicat |
| Grecia / Atlantic–SEE LNG Trade | Acordul cu Venture Global a fost extins în iunie 2026 la 1 milion de tone anual, pentru 20 de ani din 2030 | Prețul contractual nu este publicat |
| Ucraina / Naftogaz | Memorandum cu Atlantic–SEE și scrisoare de intenție cu DEPA pentru aprovizionarea din iarna 2025–2026 | Prețurile nu sunt publicate în anunțurile consultate |
Bulgargaz publică însă prețurile reglementate de revânzare: 31,15 euro/MWh în ianuarie 2026, 32,30 în februarie, 32,60 în martie, 34,27 în aprilie, 35,98 în mai, 35,62 în iunie, 37,70 în iulie, 39,43 în august și 41,60 în septembrie. Media simplă este de 35,63 euro/MWh, fără accize și TVA. Aceste valori reflectă aprovizionarea companiei din mai multe surse, nu exclusiv LNG american.
Presiunile diplomatice și lobby-ul pentru Coridorul Vertical
Chisăliță descrie, la rândul său, interesul regional pentru proiect: „Eu știu că inclusiv Zelenski a făcut presiuni ca acest coridor de gaze să fie deblocat, pentru că doar România nu dorea să cumpere gaze. Prețurile oferite de americani au fost aceleași pentru toate țările de pe coridor, nu au fost prețuri mai mari pentru noi sau mai mici pentru alții. Poate pentru Grecia au fost niște discounturi, că ei au porturile în care este depozitat gazul lichefiat adus din America”, ne-a spus acesta. Posibilele discounturi sunt o presupunere exprimată de expert.
Controversa are și o dimensiune diplomatică. Reamintim că Wall Street Journal relatează că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a promovat achizițiile de GNL american prin Coridorul Vertical. Ea ar fi sugerat că SUA s-a implicat în căderea guvernului condus de Ilie Bolojan pentru că premierul nu ar fi cumpărat gaze lichefiate americane. Avocatul ambasadoarei a contestat descrierea discuției. G4Media a preluat prima dată în presa din România informațiile din Wall Street Journal
Relatarea se bazează pe surse și nu dovedește o intervenție americană în căderea guvernului. Guilfoyle promovează Coridorul Vertical și s-a întâlnit la București cu Sorin Grindeanu.
De altfel, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la restaurantul Isoletta din București cu Kimberly Guilfoyle și cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și ministrul Energiei Bogdan Ivan (PSD), alături de alte persoane, potrivit portalului Presa-Liberă, care a și publicat imagini de la întâlnire.
Contractul de lobby
Promovarea Coridorului Vertical a făcut și obiectul unor contracte de lobby de aproximativ un milion de dolari, prezentate anterior de NewsCenter.ro.
Potrivit documentelor citate, asocierea Romanian-American Strategic Advancement Initiative (RASAI), formată din CIS Gaz, IRIGC Impex și MVN Structural Consulting, a angajat firmele americane Putala Strategies și Eversheds Sutherland.
Contractele au fost înregistrate în decembrie 2025 în registrul FARA al Departamentului de Justiție al SUA și vizau obținerea sprijinului politic de la Washington pentru proiect. Printre consultanții implicați figura Matt Schlapp, președintele American Conservative Union. Demersul arată că proiectul era susținut și prin lobby finanțat de companii private românești.
Chisăliță: oportunitatea depinde de strategia Romgaz
„Dacă Romgaz nu dorește să-și extindă livrările de gaze în afara României, decizia este bună, nu are nevoie de un portofoliu mai mare de gaze. Dacă dorește să-și mărească livrările în afara României, atunci decizia poate nu e bună. Da, prețurile sunt duble față de producția din România, însă trebuie privit pe piața internațională. Pentru MOL din Ungaria, decizia de a cumpăra este una bună”, a explicat expertul.
Referirea la MOL reprezintă evaluarea lui Chisăliță; documentele de mai sus nu stabilesc un contract al acestei companii pe Coridorul Vertical sau prețul său.
În acest context, proiectul Neptun Deep este un element central al comparației. Romgaz și OMV Petrom estimează începerea producției în 2027 și un platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual pentru întregul proiect. Romgaz deține 50%. Volumul de platou nu trebuie confundat cu producția din primul an și nici atribuit integral Romgaz.
Exportatorii americani sunt conectați la administrația lui Trump
Venture Global este compania americană cu un contract de furnizare pe termen lung confirmat pentru Grecia. În noiembrie 2025, a semnat cu Atlantic-SEE LNG Trade, societate deținută de grupul grec AKTOR și de DEPA. În iunie 2026, părțile au dublat cantitatea minimă contractată la un milion de tone de gaz natural lichefiat (GNL) pe an, cu livrări prevăzute să înceapă în 2030. Venture Global a rezervat și capacitate de regazeificare la terminalul Alexandroupolis.
Legătura sa cu Donald Trump este documentată financiar: potrivit declarației depuse la Comisia Electorală Federală, Venture Global a contribuit cu un milion de dolari la comitetul pentru învestirea sa. Fondatorul și directorul Mike Sabel a participat la o reuniune a industriei energetice organizată de Trump la Mar-a-Lago în 2024. Compania a salutat public aprobarea acordată de administrația Trump proiectului său de export CP2. Aceste fapte arată o relație politică vizibilă, dar nu dovedesc că acordul cu Grecia a fost obținut prin intervenție politică.
Cheniere Energy, un alt mare exportator american, a purtat discuții cu DEPA pentru un acord de lungă durată; sursele consultate nu confirmă însă un contract similar celui semnat cu Venture Global. Cheniere își declară contribuțiile politice prin propriul comitet de acțiune politică: raportul companiei indică 226.750 de dolari în contribuții politice și 3,13 milioane de dolari cheltuiți pentru lobby federal în 2024.
