Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, cea mai mare și mai cunoscută instituție teatrală a României, a obținut în 2025 venituri de aproximativ 11,5 milioane de lei din spectacole. Noul film „Spider-Man: Brand New Day” a strâns peste 11,4 milioane de lei din biletele vândute în cinematografele românești în numai două săptămâni. Deși piesele de teatru se joacă cu casa plină, prețul biletelor este ținut jos spre deosebire de teatrele din New York și Londra.
În 2025, Teatrul Național din București a înregistrat venituri totale de 77,61 milioane de lei. Cea mai mare parte a banilor nu a provenit însă de la spectatori, ci de la bugetul de stat. Ministerul Culturii a acordat instituției o subvenție de 62,99 milioane de lei, reprezentând peste 81% din resursele sale financiare.
Încasările încadrate contabil la „serbări și spectacole școlare, manifestări culturale, artistice și sportive” au fost de 11.496.308 lei. Aceasta este categoria alimentată în principal de vânzarea biletelor, dar poate include și alte venituri legate de spectacole. TNB a mai obținut 2,87 milioane de lei din alte servicii și activități și aproape 249.000 de lei din donații și sponsorizări.
În total, veniturile proprii ale teatrului au ajuns la aproximativ 14,62 milioane de lei, adică mai puțin de o cincime din buget. Cifrele apar în execuția bugetară oficială a TNB pentru decembrie 2025.
„Spider-Man” a avut spectatori mai mulți ca TNB într-un an în doar 21 de zile
Dimensiunea financiară a teatrului poate fi înțeleasă mai ușor prin comparația cu noul succes cinematografic al francizei „Spider-Man”. Filmul „Spider-Man: Brand New Day”, lansat în România la 31 iulie 2026, a atras în primele trei săptămâni 417.002 spectatori și a generat încasări brute de 15.052.426 de lei.
În numai 21 de zile, un singur film a depășit astfel toate veniturile proprii realizate de TNB pe parcursul întregului an 2025. În primul weekend, producția a fost văzută de 143.469 de spectatori și a încasat 5,71 milioane de lei, echivalentul a aproape jumătate din veniturile anuale ale Naționalului din spectacole și manifestări culturale. Datele provin din clasamentul box-office pentru România publicat de Cinemagia.
Comparația necesită totuși o precizare importantă. Cele 15 milioane de lei reprezintă încasarea brută la casele cinematografelor din întreaga țară. Banii sunt împărțiți ulterior între exploatanții sălilor, distribuitor și deținătorii drepturilor asupra filmului. În cazul TNB, discutăm despre venitul contabil înregistrat de o singură instituție.
Chiar și cu această diferență, raportul rămâne relevant: un blockbuster internațional poate mobiliza, în câteva săptămâni, un public și o sumă pe care cea mai mare instituție teatrală a României le acumulează într-un an.
Și totuși, TNB are mai mereu casa plină, sălile sunt pline 80%
Cea mai recentă situație completă publicată de TNB arată că, în 2024, cele 1.132 de reprezentații proprii susținute la sediu au atras 258.409 spectatori. Instituția a mai găzduit 288 de reprezentații, urmărite de peste 60.000 de persoane, și a raportat în total peste 320.000 de beneficiari, așa cum reiese din raportul teatrului pe 2024. Numărul spectatorilor nu a mai fost trecut în 2025. Reamintim, ultimul Spider-Man a avut în trei săptămâni săptămâni 417.002 spectatori.
TNB a raportat în 2024 și un grad de ocupare a sălilor de peste 80%, calculat pentru spectatorii plătitori.
Rezultă o încasare medie de aproximativ 42,6 lei pentru fiecare spectator, dacă raportăm cele circa 11 milioane de lei obținute din bilete la acest public.
Lipsa veniturilor este explicată prin prețurile mici
Așadar, TNB nu duce lipsă de spectatori, de spații, are șapte săli, atunci când vine vorba de diferența între venituri din bilete și costuri. Explicația stă în limitarea prețurilor biletelor pentru ca acestea să fie accesibile tuturor și să nu fie un lux, așa cum este în Londra și New York.
În comparație cu marile scene din Londra și New York, TNB practică prețuri mult mai mici.
Un bilet obișnuit costă între 60 și 120 de lei, în timp ce la National Theatre din Londra poate ajunge la echivalentul a 736 de lei.
Pe Broadway, publicul a plătit în august 2026, în medie, aproximativ 512 lei pentru un loc. Comparația trebuie însă nuanțată: TNB și National Theatre beneficiază de finanțare publică, în timp ce majoritatea producțiilor de pe Broadway funcționează comercial. Calculele folosesc cursul din 28 august 2026: o liră – 6,1347 lei și un dolar – 4,5171 lei.
La TNB, biletele pentru „Dineu cu proști” costă între 60 și 120 de lei, la care se adaugă online un comision de 4,9%.
La National Theatre din Londra, un spectacol important are bilete de la 20–30 de lire până la 110-120 de lire, adică aproximativ 123-736 de lei. Există însă bilete „Friday Rush” de 10 lire și reduceri pentru tineri.
Comparația
Pe Broadway, prețurile standard se situează, oficial, între 20 și 145 de dolari, dar cele mai bune locuri la producțiile foarte căutate pot costa mult mai mult. În săptămâna încheiată la 23 august 2026, prețul mediu efectiv a fost de 113,35 dolari, echivalentul a aproximativ 512 lei. Biletele obținute prin loterii sau sistemul „rush” costă, de regulă, 27-49 de dolari, adică 122–221 de lei.
Comparație orientativă a prețurilor
| Oraș și instituție | Preț obișnuit | Echivalent în lei |
|---|---|---|
| București – TNB | 60–120 lei | 60–120 lei |
| Londra – National Theatre | 20–120 lire | 123–736 lei |
| New York – Broadway | 20–145 dolari | 90–655 lei |
| New York – preț mediu efectiv | 113 dolari | aproximativ 512 lei |
Pe Broadway, spectacolele cu vedete internaționale au prețuri mult peste medie. La „Othello”, cu Denzel Washington și Jake Gyllenhaal, unele locuri au ajuns la 921 de dolari, aproximativ 4.160 de lei. Pentru „Hamilton”, biletele premium au urcat până la 1.525 de dolari, echivalentul a aproape 6.900 de lei, pe fondul revenirii în distribuție a lui Leslie Odom Jr.
Directorul Ada Hausvater recunoaște problema, dar nu vrea să scumpească biletele
Ada Lupu Hausvater, care a preluat conducerea TNB la 1 mai 2026, și-a propus creșterea cu 10% a veniturilor proprii obținute din activitatea de bază. Planul său include tarife diferențiate, reduceri pentru grupuri, pachete pentru familii, o programare adaptată profilului publicului și digitalizarea sistemului de ticketing.
Noul manager nu propune însă o scumpire generală a biletelor. În proiectul său, Hausvater susține menținerea tarifelor obișnuite între 60 și 100 de lei pe durata crizei economice. Pentru premiere, cele mai bune locuri ar putea ajunge la maximum 160 de lei. Explicația sa este că un teatru public nu trebuie să transforme creșterea veniturilor într-o barieră care împiedică accesul la cultură.
„Situația de recesiune tehnică națională” obligă TNB să nu mărească prețurile până la un nivel inaccesibil publicului, se arată în proiect.
Majorarea încasărilor ar trebui să vină din atragerea mai multor spectatori, folosirea mai eficientă a sălilor și valorificarea spațiilor clădirii, nu doar din bilete mai scumpe. Printre propuneri se află cafenele-librării, redeschiderea spațiului cunoscut drept „Lăptăria lui Enache” și organizarea unor activități care să prelungească timpul petrecut de public în teatru.
„Teatrul Național nu are bani deocamdată pentru un proiect”
Limitele financiare au fost recunoscute direct de noul manager. Într-un interviu acordat în iunie 2026, Ada Hausvater explica într-un interviu acordat Agerpres faptul că bugetul fusese stabilit înainte de începerea mandatului său și că instituția nu dispunea, în acel moment, de bani pentru producții cu mari regizori internaționali.
„Dacă ne referim la bugetul pe 2026, Teatrul Național nu are bani deocamdată pentru un proiect”, declara managerul, întrebată despre posibilitatea colaborării cu Robert Lepage sau Krzysztof Warlikowski. Soluția văzută de aceasta este atragerea partenerilor și realizarea unor coproducții cu teatre și companii internaționale.
Hausvater a respins totodată ideea că succesul unui manager se măsoară exclusiv prin încasări: „Nu i se cere unui manager succes de casă”. Teatrul trebuie să obțină venituri și interesul spectatorilor trebuie să se vadă în cumpărarea biletelor, dar instituția nu poate programa „orice, doar să vândă”, a explicat ea.
Viziunea artistică este întărită prin numirea regizorului Andrei Șerban ca director onorific al TNB. Conducerea a prezentat decizia drept un semnal că teatrul își deschide porțile spre „excelență, generozitate umană și performanță fără compromisuri”. Numirea nu rezolvă problema banilor, dar indică direcția: creșterea prestigiului și a atractivității fără transformarea Naționalului într-un teatru exclusiv comercial.
Pentru 2026, TNB are un buget de aproximativ 76,43 milioane de lei, dintre care 61,33 milioane reprezintă subvenția statului. Veniturile proprii programate sunt de 15,09 milioane de lei, iar cele din spectacole și manifestări culturale, de 12 milioane. Așadar, instituția anticipează o creștere modestă față de 2025, nu o schimbare radicală.
Teatrul de Comedie: venituri proprii de cel mult 3,25 milioane de lei în bugetul pe 2025
În cazul Teatrului de Comedie, documentele publice nu permit stabilirea separată a valorii exacte a biletelor vândute în 2025. Bugetul aprobat prevedea venituri proprii de 3,25 milioane de lei, înscrise integral la categoria generală „alte venituri din prestări de servicii și alte activități”. Categoria poate cuprinde bilete, spectacole găzduite, închirieri și alte servicii, astfel că suma nu trebuie prezentată automat drept încasare exclusivă din bilete.
Bugetul a fost ulterior ajustat la 3,248 milioane de lei, iar subvenția acordată de Primăria Capitalei a fost de 16,049 milioane de lei.
Bugetul total a ajuns astfel la aproximativ 19,3 milioane de lei. Rezultă că veniturile proprii reprezentau cel mult 16,8% din resursele instituției, iar finanțarea publică, peste 83%.
